Obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) pentru 2015 necesită măsuri care să ducă la venituri suplimentare sau tăieri de cheltuieli în sumă de cel puţin 3,5 miliarde lei, reiese din datele prezentate în primăvară de Comisia Europeană, fără a lua în calcul reducerea CAS cu 5 puncte
„Medium-Term budgetary Objective" - MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru în parte, definit prin compactul fiscal, care priveşte nivelul deficitului structural şi prin care Comisia Europeană încearcă să se asigure că deficitele publice nu vor mai depăşi pragul de 3% din PIB nici în condiţii de contracţie economică.
După criza datoriilor suverane, statele europene şi CE au convenit că nu este suficient criteriul privind limita de deficit bugetar de 3% stabilită la Maastricht, astfel că s-a decis crearea compactului fiscal european, care stabileşte că dacă datoria publică este semnificativ sub 60% din PIB şi riscurile la adresa sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung sunt reduse, iar deficitul structural nu poate trece de 1% din PIB.
Deficitul structural este calculat în funcţie de cheltuielile primare ale statului (cheltuieli angajate pe termen lung şi care nu pot fi modificate rapid, în funcţie de ciclul economic), precum şi în funcţie de diferenţialul între PIB realizat sau estimat şi creşterea economică potenţială (optimă), care nu creează derapaje. România are ca ţintă pentru 2015 atingerea unui deficit structural de 1% din PIB.
Comisia Europeană estimează că România va avea anul viitor, în condiţiile fiscale actuale, un deficit bugetar de 1,9% din PIB, atât în termeni cash, cât şi ESA, ceea ce va corespunde unui deficit structural de 1,7%. Analiza CE a fost realizată luând în calcul toate măsurile fiscale de la începutul acestui an, dar fără a încorpora reducerea CAS.
În cadrul acordului cu FMI şi CE, autorităţile române au convenit că un deficit bugetar cash de 1,4% din PIB în 2015, care corespunde unui deficit structural de circa 1% din PIB.
Practic, Comisia Europeană estimează că România ar trebui să adopte pentru 2015 măsuri suplimentare de creştere a veniturilor sau scădere a cheltuielilor echivalente cu 0,5% din PIB, în condiţiile în care atât cheltuielile cu pensiile şi salariile, cât şi cele cu investiţiile ar rămâne în limitele bugetare din prezent.
La un PIB de circa 698 de miliarde lei estimat pentru 2015, acest efort suplimentar reprezintă circa 3,5 miliarde lei.
Europenii cred că românii vor consuma mai mult
CE nu a luat însă în calcul creşterea cheltuielilor de apărare şi nici alte măsuri anunţate de Guvern în vară, după plecarea misiunii FMI-CE, precizează Mediafax.
Deficitul cash pentru 2014 este estimat la circa 2,2% din PIB, iar reducerea acestuia la 1,4% din PIB, ar presupune, la un calcul contabil, un efort bugetar de circa 5,5 miliarde lei.
Comisia Europeană estimează, însă, că în 2015 creşterea economică de 2,6% se va baza în mai mare măsură pe creşterea consumului intern şi nu doar pe exporturi, ceea ce va avea ca impact o majorare mai accelerată a veniturilor bugetare.
Aceste proiecţii nu ţin cont însă de alte măsuri care nu au fost convenite cu misiunile de evaluare ale acordului cu FMI şi CE. De altfel, experţii internaţionali au plecat de la Bucureşti în urmă cu o lună anunţând că acordul se suspendă până în noiembrie, întrucât autorităţile nu au adus suficiente argumente privind sustenabilitatea măsurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale.
Potrivit estimărilor, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar avea un impact bugetar anual de cel puţin 5 miliarde lei.
„Poftiţi?"
Luni, în timpul consultărilor de la Palatul Cotroceni, la afirmaţia preşedintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit şi MTO (Medium Term Objective - Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi „Poftiţi?", iar după ce preşedintele Băsescu a reluat că mai există şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: „O să lucrăm la toate".
S-a lucrat deja la toate
Preşedintele a întrebat dacă reducerea CAS se va face pe baza unor majorări ulterioare de taxe, dar nu a primit un răspuns. Ulterior, în şedinţa de guvern de miercuri, 16 iulie, Ponta a prezentat câteva cifre. „Strict ca sustenabilitate - m-am uitat încă o dată pe toate datele - avem anual o încasare suplimentară de 2,6 miliarde din creşterea accizei, 1,5 miliarde din taxa specială pe construcţii şi, am verificat şi acum, faţă de anul trecut, la venituri curente, pe primele şase luni avem 3 miliarde de lei în plus. Deci, dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil, doar că economia nu e doar contabilitate, mai e şi un pic de minte care uneori lipseşte la cel mai înalt nivel", a spus Ponta. El a făcut referire din nou şi la veniturile care ar urma să fie atrase pe baza noii Legi a insolvenţei, statul având de recuperat 41 miliarde lei de la firme în insolvenţă, şi din reorganizarea ANAF.
