România poate pierde aproximativ nouă miliarde de euro în următorii 25 de ani, dacă nu va lua măsuri pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale din Munţii Carpaţi, rezultă dintr-un studiu realizat de Regia Naţională a Pădurilor, în parteneriat cu WWF.
Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, în parteneriat cu World Wide Fund for Nature (WWF), a realizat un studiu în cadrul proiectului "Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Munţii Carpaţi", finanţat din Fondul Global de Mediu şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP).
În cadrul studiului, s-a realizat pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi, care arată impactul economic al acestora asupra unor sectoare ale economiei cum ar fi turismul, apele minerale, resursele de apă, agricultura, sivicultura şi vânătoarea, pe o perioadă de 25 de ani.
Utilizând date şi cifre de la nivelul a cinci parcuri-pilot, studiul arată că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productiv, care asigură un flux de produse şi servicii valoaroase din punct de vedere economic şi care, prin aplicarea unui sistem de management sustenabil, pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economică.
Pe de altă parte, conform aceleiaşi cercetări, continuarea actualului sistem de gestionare va duce la declinul iremediabil al biodiversităţii biologice şi la pierderea unor beneficii importante pentru economia ţării.
"Aceste estimări reprezintă argumentul economic pe care îl prezentăm factorilor de decizie, pentru a se înţelege mai bine că sistemul de exploatare al unor resurse naturale finite, fără o investiţie corespunzătoare în gestionarea lor durabilă, poate să ducă la beneficii pe termen scurt, însă la degradarea resurselor naturale", a declarat Monica Moldovan, director de programe la UNPD România.
Proiectul în cadrul căruia a fost realizat studiul include 22 de arii naturale protejate, iar analiza financiară elaborată la nivelul acestora, însumând o suprafaţă totală de aproximativ un milion de hectare, arată că cele aproximativ 11,4 milioane de lei alocate în 2010 pentru cheltuielile de administrare şi implementare a planurilor de management reprezintă doar 57% din cei 20,1 milioane de lei reprezentând nevoile corespunzătoare nivelului de bază de administrare a acestora.
Proiecţiile realizate arată că perpetuarea situaţiei actuale va conduce la pierderi ale economiei naţionale de circa nouă miliarde de euro în următorii 25 de ani, dacă estimările pentru cele cinci parcuri pilot se extrapolează la toate parcurile din Carpaţii României.
"Asigurarea finanţării ariilor naturale protejate la nivelul optim calculat ar conduce pe viitor la venituri estimate la aproximativ 29 de euro pentru fiecare un euro investit", se arată în studiu.
Iniţiatorii proiectului au precizat că rezultatele obţinute prin analiza comparativă a serviciilor ecosistemelor la nivelul ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi pot fi considerate subestimate, având în vedere că pentru un număr semnificativ de servicii nu există sau este dificil de dezvoltat, în viitorul apropiat, o piaţă reală pentru valorificarea acestora.
Ei mai arată că finanţarea durabilă a ariilor naturale protejate va trebui asigurată prin explorarea întregii palete de surse şi mecanisme de finanţare, inclusiv alocaţii financiare directe de la bugetul de stat, mecanisme voluntare sau obligatorii pentru plata serviciilor ecosistemelor, prin crearea de noi pieţe pentru aceste produse, precum şi prin acorduri şi parteneriate încheiate între administraţiile parcurilor şi sectorul privat.
