România este o ţară cu un grad redus de îndatorare şi un potenţial înalt de creştere economică, iar orice guvern care nu va putea oferi, pe termen mediu, un nivel de creştere a PIB de cel puţin 5% ar trebui eliminat de electorat, apreciază preşedintele BCR, Tomas Spurny.
"Există o discuţie despre cât ar trebui să fie creşterea economică. Realist vorbind, ar trebui să fie la 5%. Asta ar trebui să fie ţinta şi orice guvern care nu dă 5% ar trebui să fie înlăturat de către electorat şi electoratul ar trebui să ceară o creştere de 5%", a spus Spurny, la conferinţa "15 ani de la lansarea Ziarului Financiar", organizată la Banca Naţională a României.
Ulterior, el a nuanţat, în afara conferinţei, arătând că orice guvern ar trebui să asigure cadrul pentru o creştere economică de 2-3% în următorii doio ani, pentru ca mai apoi să ajungă la ritmuri mai înalte de creştere, care să permită o recuperare a declajului de PIB pe locuitor între nivelul din România şi media UE.
"Dacă aş fi politician în România aş spune public: trebuie să îndatorăm ţara la 60% din PIB cât mai repede posibil, asumându-ne să construim şi să oferim x mii kilometri de autostradă, să punem apă şi canalizare în ţară (...) dar cineva trebuie să spună deschis că această politică de austeritate nu va mai continua", a mai afirmat Spurny în timpul conferinţei.
Potrivit şefului BCR, România este cea mai bună alegere din Europa din punct de vedere al costului forţei de muncă, aflat la treime din media UE, şi al taxării. În ceea ce priveşte dezvolatrea infrastructurii, Spurny afirmă că ar trebui să reprezinte principalul obiectiv al guvernului.
"Datoria României costă cât cea a Italiei în prezent, este incredibil, dar este o realizare importantă. Trebuie să împrumutăm bani, pentru că acum banii sunt disponibili şi întrebarea este cât vor mai fi ei disponibili, având în vedere starea lucrurilor în Europa şi la nivel internaţional. Guvernul trebuie să aibă un singur obiectiv, să construiască infrastructură indiferent de cost, cât mai repede posibil, pentru că aşa concurezi cu celelalte ţări", a conchis Spurny.
El crede că un astfel de program ar asigura României în următorii 15 ani un nivel al PIB pe locuitor de 75% din media UE.
România a înregistrat în trimestrul al treilea cea mai puternică creştere economică din Uniunea Europeană, de 1,6%, urmată de Letonia, cu 1,2%, în timp ce economia zonei euro a încetinit la o rată de expansiune de numai 0,1%, după ce a ieşit în trimestrul al doilea dintr-o recesiune prelungită.
La nouă luni, avansul Produsului Intern Brut este de 2,7%. România se plasează în prezent la jumătate faţă de media UE în ceea ce priveşte PIB pe locuitor.
