Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat premierul Victor Ponta.
El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii.
"Liberalizarea înseamnă creşterea preţului la gaze, ca să vorbim pe înţelesul tuturor. Până în aprilie, vom veni cu o propunere de calendar sustenabil, realist, care să ţină cont de ce este cu adevărat, nu de calcule pe hârtie care sunt mecanice şi de multe ori în realitate produc efecte negative", a spus Ponta.
Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h, în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.
Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană au cerut restructurarea "masivă şi radicală" a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria producătoare de energie pe bază de cărbune şi locurile de muncă, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector în câţiva ani în România.
"Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri să ducă la dispariţia acestui acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent", a afirmat Ponta.
Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi asigura până la 30% din consumul intern de energie elctrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.
Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional.
Delegaţia FMI-CE s-a aflat la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România.
România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.
Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.
O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.
