"După un timp, publicul a văzut că direcţia leului nu e numai în sensul deprecierii, e şi în apreciere, stă tolănit leul în intervalul 4,40-4,44 (lei/euro - n.r.) de aproape jumătate de an, adică mai puţin de 1%. Mai mişcă aşa uşor din coadă, dar sub 1%", a afirmat Isărescu miercuri, în deschiderea seminarului Colocvii de Politică Monetară organizat de banca centrală.
Guvernatorul a arătat că leul "s-a tolănit" şi mai tare din luna septembrie, ignorând total campania electorală pentru preşedinţie, faţă de alţi ani când reacţiona după declaraţii politice.
"Gândiţi-vă ce era anterior într-un an electoral! Ignoră (leul - n.r.) total campania electorală, ba el s-a tolănit şi mai tare din septembrie, dacă ne uităm la cifre, a devenit şi mai leneş, ca să nu-l numesc altfel, să nu-l jignesc. Şi bineînteles că apare întrebarea «Dom ne, cât mai durează această stare de - să nu-i spun nesimţire, că-l jignesc - de insensibilitate, ignorare a scenei politice, unde au loc mişcări, declaraţii?» Înainte, cu câte declaraţii s-au făcut în campania electorală, stăteam cu ochii cât cepele să-l vedem pe unde se duce, nimic!", a spus Isărescu.
El a amintit că în urmă cu câţiva ani exista o asimetrie destul de mare în relaţia dintre fluctuaţia cursului de schimb şi variaţia anumitor indici economici, o depreciere influenţând inflaţia destul de rapid, cu un impact dublu decât în cazul aprecierii, însă în ultima perioadă această asimetrie s-a redus.
"Am tot vorbit de o anumită asimetrie în această relaţie, când cursul se deprecia, transmisia asupra inflaţiei era extrem de rapidă, când se aprecia (...). Acum vreo şapte ani calculam o asimetrie de 1 la 2, deci o depreciere era dublă ca impact comparativ cu aprecierea, nu erau studii destul de adâncite atunci, erau mai degrabă empirice. Analiza spune că asimetria s-a diminuat", a spus Isărescu.
Astfel, "lumea" scapă de temerea deprecierii "după luni şi luni de zile", iar dominaţia cursului se diminuează.
Isărescu a avut cuvântul de deschidere a unui colocviu de politică monetară organizat de BNR, în care au fost prezentate trei studii privind relaţia pieţe financiare - PIB, impactul preţurilor produselor din import în inflaţie şi evoluţia relaţiei şomaj - inflaţie în condiţiile crizei financiare.
El a arătat că studiile prezentate vor arăta mai multă transparenţă din partea băncii centrale şi că politica monetară nu se bazează pe metode ascunse, ci pe analize ştiinţifice bine documentate.
Şeful BNR recunoaşte că politica monetară are o problemă de credibilitate, ceea ce ar explica şi faptul că multă lume ignoră performanţa României de a fi singura ţară care a îndeplinit toate cele cinci criterii de la Maastricht.
Pe de altă parte, guvernatorul a amintit şi de faptul că analiştii băncilor care bănuiau banca centrală de "politici monetare oculte" şi comentau deciziile luate aveau, de fapt, şi anumite interese proprii.
