Iranul a avertizat miercuri, înainte de o reuniune a OPEC de la Viena, că va declanşa un război al preţului petrolului pe piaţa mondială, avertizând organizaţia statelor producătoare de ţiţei că va creşte producţia chiar dacă preţul va scădea la 20 de dolari pe baril.
Analiştii anticipează că OPEC nu va modifica miercuri plafonul de producţie al organizaţiei, de 30 de milioane de barili pe zi, relatează Financial Times.
În pofida consensului aparent de la nivelul organizaţiei, în cadrul cartelului există poziţionări interne.
Ministrul iranian al Petrolului, Bijan Zangeneh, a declarat cu câteva minute înainte de începerea reuniunii cu uşile închise a OPEC că Iranul va ajunge la o producţie de 4 milioane de barili pe zi "chiar dacă preţul petrolului va scădea la 20 de dolari pe baril".
"Nu vom renunţa la drepturile noastre în această privinţă", a adăugat Zangeneh, sugerând că OPEC se va putea adapta la producţia mai mare a Iranului, astfel încât preţurile să se menţină la un nivel ridicat.
OPEC extrage circa o treime din livrările mondiale de petrol şi, ca unică sursă de capacitate suplimentară de producţie, joacă un rol esenţial în stabilirea preţurilor.
Preţul mediu al petrolului Brent din acest an este de aproape 110 dolari pe baril, uşor peste ţinta oficială a OPEC, ca urmare a problemelor de producţie din Nigeria şi Libia, care au anulat efectul creşterii rapide a producţiei Statelor Unite, la exploatările de şist.
Încurajat de acordul interimar cu marile puteri occidentale şi emergente, referitor la programul nuclear, Iranul a anunţat că vrea să majoreze producţia de la circa 2,8 milioane de barili pe zi la 4 milioane de barili, de anul viitor.
Pe de altă parte, Irakul a anunţat la rândul său intenţia de a creşte anul viitor livrările cu 1 milion de barili pe zi, la 4 milioane de barili pe zi.
Aceste creşteri ar pune presiune asupra preţurilor şi ar determina OPEC să răspundă prin reducerea producţiei în alte ţări membre, deşi ambele state vor avea dificultăţi mari în atingerea obiectivelor ambiţioase.
Iranul are în faţă mai multe luni de negocieri dificile înainte de a obţine ridicarea sancţiunilor internaţionale, iar industria irakiană a petrolului are probleme legate de siguranţă şi infrastructură.
Cele mai mari presiuni de reducere a producţiei vor fi suportate de Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol la nivel mondial şi liderul de facto al cartelului, care livrează peste 10 milioane de barili pe zi de ţiţei, ca urmare a reducerii livrărilor altor membri ai cartelului.
La jumătatea tranzacţiilor de luni, petrolul Brent era tranzacţionat la Londra în scădere cu 42 de cenţi, la 112,2 dolari pe baril.
