Grecia a trimis oficialilor din zona euro o nouă listă de reforme, încercând astfel să deblocheze tranşa de 7,2 miliarde de euro din împrumutul acordat în 2010 de creditorii externi, estimările guvernului de la Atena fiind că aceste măsuri vor aduce 6 miliarde euro la bugetul de stat în acest an.
Lista cu reformele propuse de guvernul grec a fost trimisă miercuri după-amiază către autorităţile din zona euro şi se bazează pe lupta împotriva evaziunii ficale, potrivit Financial Times, care a făcut rost de acest document.
Guvernul de la Atena plănuieşte să obţină 875 de milioane de euro din auditarea transferurilor din conturi offshore şi 600 de milioane de euro din modificarea regulamentului loteriei naţionale astfel încât să-i determine pe consumatori să ceară bonuri fiscale.
"Scopul acestui document este, în primul rând, deblocarea finanţării pe termen scurt, ceea ce va permite guvernului grec să-şi îndeplinească obligaţiile imediate. Grecia se consideră membru irevocabil al Uniunii Europene şi al zonei euro", se arată în document.
Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar în sumă totală de 240 de miliarde de euro încheiat cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010, însă creditorii internaţionali au condiţionat acordarea acestei tranşe de adoptarea unor reforme de austeritate.
Potrivit documentului trimis către autorităţile din zona euro, guvernul de la Atena se angajează să "onoreze toate contractele şi procedurile care au început deja" în ceea ce priveşte privatizările incluse în programul iniţial de bailout. Celelalte privatizări vor fi analizate "fiecare în parte" şi ar urma să genereze 1,5 miliarde de euro la bugetul de stat, mai puţin decât prevedea acordul din 2010, şi anume 2,2 miliarde de euro.
Propunerea Greciei include însă şi măsuri împotriva austerirăţii, cum ar fi creşterea graduală a salariului minim şi introducerea "celei de-a 13-a pensii" pentru pensionarii cu venituri mici.
Grecia a trimis precedenta variantă a listei de reforme săptămâna trecută, vineri, însă autorităţile din zona euro au considerat că propunerile prezentate de guvernul de la Atena nu includ suficiente detalii. Negocierile dintre oficialii greci şi cei din zona euro s-au încheiat marţi fără succes, iar reprezentanţii creditorilor externi au cerut mai multă cooperare din partea Greciei.
Mai mulţi oficiali UE au declarat că nu se aşteaptă să încheie o nouă înţelegere cu guvernul elen înainte de 24 aprilie, când are loc următoarea întâlnire a miniştrilor de finanţe ai statelor din blocul comunitar.
Impasul în care se află în prezent negocierile dintre Grecia şi creditorii externi a crescut îngrijorările legate de intrarea Greciei în incapacitate de plată şi de părăsirea zonei euro, cu atât mai mult cu cât estimările analiştilor arată că fondurile de care dispune guvernul de la Atena ar putea să se termine până la 20 aprilie.
Problema finanţării sistemului bancar reprezintă un alt motiv de îngrijorare, pe fondul ieşirilor mari de capital. Depozitele bancare din Grecia au scăzut în februarie la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, din cauza blocajului politic dintre guvernul elen şi creditorii ţării.
Date publicate săptămâna trecută de banca centrală a Greciei au arătat că depozitele populaţiei şi companiilor au scăzut în februarie cu 5%, la 140,5 miliarde de euro, cel mai redus nivel atins după martie 2005.
Astfel, Banca Centrală Europeană a decis miercuri să crească plafonul de finanţare al băncilor elene prin programul de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), urcând plafonul cu 700 milioane de euro, la 71,8 miliarde de euro, potrivit Reuters.
În aceste condiţii, agenţia de evaluare Fitch a retrogradat tot miercuri ratingul celor mai mari bănci din Grecia, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank cu o treaptă, de la B- la CCC.
