Grupul Volkswagen este prea mare pentru a fi lăsat să falimenteze, fiind prea important pentru prosperitatea naţională a Germaniei ca scandalul emisiilor să fie ignorat de Guvern şi politicieni, comentează Bloomberg.
În parte, este vorba de rolul emblematic al Volkswagen, ca simbol al redresării economice a ţării, după regimul nazist şi distrugerile provocate de al doilea Război Mondial.
Angel Merkel, care a crescut în comunism în Germania de Est, a spus că prima ei maşină după căderea zidului Berlinului în 1989 a fost un VW Golf.
În cea mai mare parte, este vorba despre locuri de muncă: circa o treime din cei aproape 600.000 de angajaţi ai VW sunt în Germania, în afară de angajaţii lanţului de furnizori.
Pentru VW, pe de altă parte, apropierea de puterea politică este trecută în statut.
Când statul german a privatizat compania în 1960, landul Saxonia Inferioară, unde este localizat producătorul auto, a păstrat o participaţie minoritară de control (20%) şi un loc în consiliul de supraveghere.
Viitorii preşedinţi, cancelari şi membri ai Guvernului şi-au impus voinţa politică în acest land având alături VW.
Aceste legături politice şi economice fac ca scandalul VW să fie un pericol mult prea mare pentru prosperitatea naţională pentru ca Guvernul să fie un observator neutru.
"Este important pentru Guvernul german să analizeze scenarii pentru cel mai prost deznodământ", a declarat Stefan Bratzel, director pentru cercetări în domeniul auto la Universitatea pentru Ştiinţe Aplicate din Bergisch Gladbach, Germania.
Între opţiunile lui Merkel se află susţinerea landului Saxonia Inferioară de a-şi creşte participaţia la VW sau stimulente fiscale pentru promovarea automobilelor electrice, consideră Bratzel.
Deocamdată, Merkel s-a limitat să ceară producătorului auro să rezolve rapid problema, iar atitudinea cancelarului arată reticenţa oficialilor guvernamentali de a exercita o influenţă directă în companii private, potrivit unei persoane apropiate situaţiei.
Sursa a precizat că amploarea totală a scandalului nu este clară încă.
"Sigur că guvernele Germaniei ţin seama de interesele de afaceri. Totuşi, dacă te uiţi la Franţa, legăturile dintre companii şi pliticieni sunt mult mai apropiate decât în Germania", a declarat Marcel Fratzscher, directorul institutului DIW din Berlin.
Capitalizarea a piaţă a VW a scăzut cu 35% de la declanşarea scandalului, iar grupul ar putea să nu îşi permită acest lucru, dacă situaţia se va deteriora în continuare.
Bratzel a făcut referire la posibile asemănări cu cazul General Motors, producătorul american salvat de Guvernul american în timpul crizei financiare.
În timp ce creşterea participaţiei statului la VW, fără încălcarea legislaţiei europene în domeniul ajutoarelor de stat, este o opţiune, grupul este într-o situaţie mai bună decât General Motors, iar deocamdată nu există riscul ca producătorul auto să aibă dificultăţi financiare serioase, consideră Bratzel.
Mai degrabă criza ar putea da Guvernului oportunitatea de a promova mai puternic automobilele electrice, a adăugat analistul.
Merkel are experienţă în intervenţiile pentru industria auto. În 2013, cancelarul a diluat legislaţia europeană în domeniul controlului poluării, care avea rolul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon ale automobilelor, acţiune pentru care a fost lăudată de asociaţia germană VDA.
Şeful Guvernului de la Berlin şi-a explicat atunci decizia prin faptul că locurile de muncă trebuie protejate, iar baza industriei germane nu trebui slăbită.
Automobilele au reprezentat aproape 20% din exporturile totale ale Germaniei de anul trecut, de circa 1.500 de miliarde de dolari.
În privinţa Volkswagen, cancelarii germani nu intervin în deciziile companiilor. Dar participaţia landului Saxonia Inferioară la VW a atras politicieni de rang înalt în board-ul grupului, inclusiv pe predecesorul social-democrat al lui Merkel, Gerhard Schroeder.
Schroeder, care a făcut parte din consiliul de supraveghere al VW timp de opt ani, ca premier al landului, era cunoscut drept "cancelarul auto", când a condus Germania în perioada 1998-2005, datorită apropierii sale de această industrie.
Sigmar Gabriel, care l-a succedat pe Schroeder ca premier al Saxoniei Inferioare şi membru în board-ul VW, este în prezent vicecancelar şi ministru al Economiei. Gabriel conduce şi Partidul Social-Democrat, partenerul de coaliţie al lui Merkel.
Un alt apropiat al lui Schroeder, Thomas Steg, fost ofiţer de presă pentru SPD în Saxonia Inferioară, a fost purtător de cuvânt al Guvernului german în timpul primului mandat al lui Merkel. Ulterior, Steg şi-a înfiinţat propria companie de PR, iar în prezent reprezintă VW.
Omologul său de la grupul Daimler, Eckart von Klaeden, s-a alăturat companiei auto direct de la cancelaria Germaniei, unde a fost consilier senior pentru Merkel.
Scandalul din jurul VW a izbucnit în această lună în Statele Unite, compania fiind acuzată că se foloseşte de un soft care reduce nivelul noxelor la unele modele diesel, în timpul testelor oficiale.
Grupul a recunoscut ulterior că circa 11 milioane de vehicule din întreaga lume sunt dotate cu acest soft şi a anunţat că le va rechema pentru înlăturarea softului şi unele modificări tehnice. VW trebuie să prezente autorităţilor din Germania un plan de rezolvare a crizei, până pe 7 octombrie.
