Majoritatea managerilor români estimează că vârful crizei nu a fost atins, iar mai mult de 50% dintre ai văd posibilă o nouă recesiune în România, cel mai mare risc fiind considerat cursul de schimb, în contextul devalorizării semnificative a monedei naţionale din ultimul timp. Concluziile reies din cel mai recent studiu Roland Berger Strategy Consultants care reflectă modul în care managerii percep criza datoriilor suverane şi efectele acesteia asupra accesului la finanţare şi economiei reale. Rezultatele studiului din România, realizat în zece ţări din Europa, sunt prezentate comparativ cu cele din Germania.
Astfel, dacă managerii germani tind să fie mai optimişti, cei români se aşteaptă la un impact major al crizei datoriilor publice asupra economiei noastre. 80% dintre managerii români intervievaţi estimează că vârful crizei nici măcar nu a fost atins. În acelaşi timp, aşteptările privind economia românească rămân moderate, majoritatea estimând o creştere PIB de 1%-2% în 2013 - nivel mai scăzut decât în Germania, transmite Mediafax.
În medie, managerii români tind să fie mai preocupaţi de impactul crizei datoriilor publice asupra economiei româneşti şi asupra companiilor lor, iar o majoritate clară a respondenţilor români (54) văd posibilă, şi chiar probabilă, o nouă recesiune în Romania. Prin comparatie, 70% dintre managerii germani nu percep un astfel de risc.
Se prevede aşadar o înrăutăţire a situaţiei actuale şi o reducere a activităţii economice, mai ales în ceea ce priveste restrângerea creditării şi reducerea exporturilor intra-europene. În România în mod special, teama creşterii şomajului este mare.
Acces greu la finanţare
Când vine vorba de finanţare, deşi atât managerii români cât şi cei germani fac faţă aceloraşi provocări, perspectiva din România este totuşi mai sumbră decât în Germania. Între timp, teama privind un acces dificil la finanţare a crescut considerabil pe parcursul ultimului an. Pe lângă acţiunile de stimulare a creşterii vânzărilor, reducerile de costuri şi programele de creştere a eficienţei, o mai bună gestionare a riscului se află, de asemenea, printre principalele priorităţi din România. De aceea, acţiunile de restructurare sunt în continuare în centrul atenţiei managerilor, problemele de lichiditate având o importanţă specială.
Când vine vorba de gestionarea riscului, cel valutar este totuşi văzut ca având impact pe o scară mai largă. În România, situaţia s-a inversat faţa de 2011, în condiţiile în care riscul legat de materiile prime s-a menţinut stabil, în timp ce riscul legat de cursul de schimb a crescut semnificativ în importanţă (78% în 2012 faţă de 48% în 2011). Această preocupare se explică în principal pe fondul recentei devalorizări a monedei naţionale, cauzate de criza de încredere indusă de instabilitatea politică internă şi impactul crescut al crizei datoriilor publice.
Studiul a fost efectuat în perioada martie-mai 2012, prin intervievarea top managerilor. În România şi Germania, a luat parte la sondaj conducerea a peste 300 de companii din majoritatea sectoarelor economice.
BERD: creştere economică de doar 0,8%
Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1,2% la 0,8%, precum şi pentru 2013, avertizând că situaţia externă dificilă şi criza politică internă ar putea afecta avansul PIB pe termen scurt.
Modificarea estimării economice aferente anului în curs inversează ultima revizuire de către BERD, din raportul din mai, când instituţia bancară ridicase prognoza pentru România de la 0,8% la 1,2%. BERD a înrăutăţit şi aşteptările privind creşterea economiei României anul următor, de la 2,6% la 1,8%.
"Până recent, economia României se afla pe cale de a înregistra creştere robustă în 2012, după recuperarea din 2011. Încetinirea din zona euro are un semnificativ efect de amortizare asupra exporturilor, iar dovezile unei dezintermedieri financiare a băncilor transfrontaliere evidenţiază importanţa transmiterii crizei pe canalul sectorului financiar. Climatul extern slab şi criza politică declanşată în iulie ar putea afecta negativ creşterea pe termen scurt. Sprijinul financiar puternic de la FMI şi alte instituţii financiare internaţionale a asigurat o protecţie importantă", se arată în raportul BERD.
Un nou acord cu FMI
În acest context, Guvernul intenţionează să încheie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) un nou acord de tip preventiv, probabil cu o durată tot de doi ani, pentru perioada 2013-2015, după cum a anunţat, ieri, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, deşi în urmă cu câteva luni, USL condamna acordurile cu FMI
. "Este prematur să vorbim acum despre sume, dar importantă este decizia de natură strategică vizând un termen mediu. Vorbim de un acord care probabil va fi tot pe doi ani, 2013-2015", a spus Georgescu.
Declaraţia a fost făcută cu doar câteva zile înainte ca delegaţia comună FMI, CE şi Banca Mondială să vină la Bucureşti pentru a discuta cea de-a şasea evaluare a acordului de tip preventiv încheiat anul trecut, având pe ordinea de zi negocierea mai multor măsuri fiscale propuse de Guernul Ponta şi analizarea proiectului de buget pentru 2013.
