• un studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro plasează Brăila pe ultimul loc în ceea ce priveşte accesul la spaţii verzi, activităţI sportive şi culturale • pe primul loc în acest top se situează Oradea, urmată de Braşov şi Miercurea Ciuc • oraşul nostru stă prost şi la capitolul curăţenie, ocupând locul 39 pe ţară
Un nou sondaj realizat de platforma de imobiliare Storia.ro plasează Brăila la coada unui clasament naţional din punct de vedere al facilităţile de recreere. Conform studiului “Orase şi Cartiere din România”, în urma răspunsurilor date de brăileni, oraşul de la Dunăre stă cel mai prost la capitolul acces la spaţii verzi, activităţi sportive şi culturale. Nici nu este de mirare că Brăila se află în acest top dacă stăm să ne gândim că locuitorii oraşului au foarte puţine zone de agrement. Spre exemplu, nu există nici măcar un loc de picnic autorizat, pădurea Stejarul fiind închisă publicului.
Revenind pe plan naţional, pe primele locuri în acest top se situează Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc, acolo unde locuitorii au cele mai multe oportunităţi de petrecere a timpului liber. Clasamentul continuă cu oraşele Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Bucureşti, Deva, Târgu Mureş şi Drobeta Turnu Severin. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Zalău, Alexandria, Tulcea şi Satu Mare.
Capitala ocupă primele patru poziţii în top 20 cele mai avantajoase cartiere din România din punct de vedere al facilităţilor de recreere, zonele cele mai atractive fiind Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. La polul opus se situează cartierul Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântu Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi. Cartiere din oraşe precum Buzău, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul. Potrivit studiului, în top 20 cele mai neavantajoase cartiere din România din punct de vedere al oportunităţilor de petrecere a timpului liber, cartierul Obor din Brăila ocupă poziţia a opta.
“Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci, cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia” menţionează Sorin Bălan, reprezentantul Storia.ro şi OLX Imobiliare.
La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi respectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.
Brăila, la coada clasamentului şi la capitolul curăţenie
Un alt studiu realizat de platforma Storia.ro, în care s-a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc, plasează oraşul Brăila pe locul 39 din 41 de judeţe, doar Călăraşi şi Reşiţa fiind considerate mai “murdare”.
Sondajul arată că peste 3.000 de brăileni au desemnat cartierele Călăraşi 4, Bariera şi zona Călăraşi ca fiind cele mai curate din oraş. La polul opus, zonele cu cel mai scăzut grad al curăţeniei sunt Brăiliţa, Viziru 3 şi Chercea.
La nivel de ţară, Braşov, Oradea şi Sfântu Gheorghe sunt considerate cele mai curate oraşe din România, urmate de Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş, în timp ce Bucureştiul ocupă poziţia 23 în clasament. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi, Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.
“Curăţenia unui oraş este influenţată de mai mulţi factori, de la prezenţa sistemelor de colectare a deşeurilor, la proiecte de urbanism care să ofere locuitorilor mai multe posibilităţi de a avea şi păstra un oraş cât mai curat. Avem oraşe şi cartiere ce au fost taxate de către locuitorii lor din cauza lipsei containelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor, a numărului mare de gunoaie, PET-uri sau resturi menajere aruncate pe stradă. Această realitate cere ca, pe lângă responsabilitatea personală a fiecăruia dintre noi, atât dezvoltatorii, cât şi autorităţile locale să aloce o importanţă sporită subiectului şi să vină cu soluţii tehnice pentru oraşe şi cartiere cât mai salubre”, afirmă Sorin Bălan.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de circa 43.000 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.
Studiul “Oraşe şi cartiere din România”, realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, reprezintă un program amplu de cercetare care se va desfăşura pe tot parcursul anului 2017, românii putând acorda note oraşului şi cartierului în care locuiesc prin completarea unui chestionar. Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale. Până în prezent, peste 230.000 de persoane au răspuns studiului lansat de platforma de imobiliare. Pentru realizarea clasamentului, participanţii au fost rugaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în topul final.
