Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Brăila a început demersurile pentru pornirea a 17 staţii de desecare în zonele afectate de băltiri. Primul pas a fost făcut ieri, în cadrul şedinţei extraordinare a CJSU, care a avut loc la sediul Instituţiei Prefectului Brăila.
Potrivit unei noi situaţii emise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), pe harta judeţului, figurează în momentul de faţă şapte zone afectate de băltiri ale apei care riscă să compromită culturile agricole şi să degradeze gospodării ale populaţiei. Este vorba despre localităţile Movila Miresii, DN 22 pe raza aceleiaşi comune, Gropeni, Stăncuţa, Dudeşti, Vădeni şi Victoria. În ceea ce priveşte situaţia la nivel de municipiu, se pare că nu a scăpat de băltiri nici cartierul Lacu Dulce, care se află la periferia oraşului.
"O comisie formată din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Agenţia Naţională de îmbunătăţiri Funciare - Filiala Judeţeană Brăila se va deplasa în teren pentru inventarierea zonelor unde se manifestă fenomenul de băltire", se arată într-un comunicat de presă emis de ISU Brăila.
După cum v-am mai informat, băltirile afectează deja circa 600 de hectare în zona localităţii Comăneasca şi alte 300 ha lângă comuna Movila Miresii. Totodată, a apărut o băltire şi în intravilanul comunei Movila Miresii, care ameninţa să afecteze câteva zeci de gospodării. Pentru înlăturarea pericolului, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă din comună a acţionat, duminică, cu o motopompă, dirijând surplusul de apă spre un canal de desecare.
Odată ce comisia constituită la nivelul CJSU va întocmi o situaţie oficială cu zonele afectate de pe raza judeţului, Prefectura Brăila va trimite o cerere de finanţare către Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare Bucureşti. Asta pentru a se deconta costurile energiei electrice consumate de staţiile de desecare pornite în judeţul nostru. Un Ordin comun emis de Ministerul Agriculturii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în urmă cu doi ani, stipulează că, în situaţii de urgenţă, costurile energiei electrice necesare funcţionării staţiilor de desecare sunt acoperite de la bugetul de stat.