Sonda New Horizons, care a realizat un survol istoric al planetei pitice Pluto în luna iulie a acestui an, are o nouă destinaţie - un planetoid îngheţat din Centura Kuiper care poate dezvălui mai multe informaţii despre această zonă de la frontiera sistemului solar şi despre procesul de formare a sistemului nostru solar, acum 4,6 miliarde de ani, relatează Agerpres.
Astfel, noua destinaţie pentru New Horizons este 2014 MU69, un obiect îngheţat cu diametrul mai mic de 45 de kilometri - un pitic prin comparaţie cu Pluto al cărui diametru este de 2.370 de kilometri. Acest obiect se află la 1,6 miliarde de kilometri distanţă de Pluto, care, la rândul său, se afla la 4,7 miliarde de kilometri distanţă de Pământ în momentul întâlnirii cu sonda New Horizons.
Atât Pluto cât şi 2014 MU69 fac parte din Centura Kuiper, zonă de la frontiera sistemului solar în care se află zeci de mii de planetoizi, asteroizi şi comete, unele foarte mici şi altele, ca Pluto, suficient de mari pentru a fi catalogate drept planete pitice.
De ce NASA vrea să-l vadă pe 2014 MU69
Sonda New Horizons îşi va schimba direcţia spre acest obiect la sfârşitul lunii octombrie sau la începutul lui noiembrie, urmând să ajungă la destinaţie chiar de Anul Nou în 2019. Dacă noua misiune va decurge conform planului NASA, sonda New Horizons va măsura şi va fotografia un tip de obiect cosmic ce nu a mai fost niciodată studiat înainte.
„Sunt foarte multe lucruri pe care le putem afla din astfel de misiuni de survol şi pe care nu le-am putea afla niciodată de pe Pământ, aşa cum a demonstrat deja, într-un mod atât de spectaculos, misiunea de survol al lui Pluto", a declarat John Spencer de la Southwest Research Institute din Boulder, Colorado, membru al echipei care monitorizează misiunea sondei New Horizons. „Imaginile de detaliu şi celelalte date pe care New Horizons le poate obţine survolând obiecte din Centura Kuiper pot revoluţiona modul în care înţelegem această regiune îndepărtată a sistemului solar", a adăugat el.
Spre deosebire de Pluto, care prezintă semne de activitate geologică şi are o suprafaţă care este permanent remodelată, planetoidul 2014 MU69 este practic neschimbat de la formarea sa. Astfel de obiecte mici se pare că au reprezentat materia primă din care s-au format planetele pitice din Centura Kuiper.
2014 MU69 este unul din cinci obiecte similare ce au fost descoperite în 2014 prin intermediul Telescopului Spaţial Hubble. El a fost ales pentru că se află pe o traiectorie mai apropiată de direcţia de deplasare a sondei spaţiale, nefiind nevoie de un consum de combustibil foarte mare pentru schimbarea direcţiei.
Cel mai rapid vehicul construit de om
În urmă cu peste 9 ani, New Horizons, o sondă spaţială de dimensiunile unui mic pian de concert, părăsea Pământul într-o aventură care avea să o ducă spre o lume nemaivăzută, la marginea sistemului solar. În drumul său, sonda a trecut dincolo de orbita lui Marte, a străbătut centura de asteroizi şi s-a folosit de cea mai mare planetă a sistemului nostru solar, Jupiter, pentru a-şi spori acceleraţia spre destinaţie: planeta pitică Pluto. După ce a fost accelerată de Jupiter, sonda a devenit cel mai rapid obiect realizat de om. Viteza sa de deplasare a crescut cu 4 km/s (14.000 km/h), ajungând la 23 km/s (83.000 km/h). Fără acest ajutor din partea lui Jupiter, sonda ar fi avut nevoie de încă trei ani pentru a ajunge la Pluto.
După o călătorie de peste 5 miliarde de kilometri, New Horizons ajungea la 14 iulie la întâlnirea cu Pluto, şi a adunat numeroase fotografii şi date ştiinţifice despre acest corp cosmic. Conform NASA, în următoarele 16 luni, prioritatea sondei este de a transmite spre Pământ toate datele adunate în ultimele zile despre Pluto şi cei cinci sateliţi ai săi. Această perioadă este atât de lungă pentru că sonda nu poate transmite decât aproximativ 2.000 de bits pe secundă (rată de transfer care face ca vechiul modem dial-up cu care ne conectam la internet la sfârşitul anilor 90 să pară un bolid de Formula 1, ajungând teoretic până la viteze de 56.000 bits/s).
Din cauza acestei rate mici de transfer a datelor înapoi spre Pământ, oamenii de ştiinţă se aşteaptă ca principalele descoperiri realizate de New Horizons cu ocazia survolului lui Pluto să fie anunţate abia spre sfârşitul acestui an sau chiar în cursul anului viitor.
Apoi, încotro?
După ce sonda îşi va încheia periplul prin Centura Kuiper şi dacă va fi într-o stare bună de funcţionare, NASA ar putea lua decizia unei noi prelungiri a misiunii şi pentru spaţiul interstelar. Până la urmă, indiferent dacă misiunea va obţine sau nu finanţări suplimentare, New Horizons se îndreaptă spre ieşirea din heliosferă. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că sonda va dispune de suficientă energie pentru a păstra legătura cu Pământul pentru următoarele câteva decenii şi ar fi extraordinar dacă ar putea fi reluate măsurătorile realizate de sondele Voyager 1 şi Voyager 2 de la ieşirea din sistemul solar şi pătrunderea în spaţiul interstelar.
