Chiar dacă nu au făcut ravagii ca în alte judeţe, Dunărea şi Siretul au provocat pagube însemnate şi în Brăila. Se ştie că fluviul a atins la Brăila cota record de 713 cm, iar Siretul a ajuns la un debit de 2.600 metri cubi pe secunde. Digurile au rezistat, împiedicând producerea unui dezastru. Totuşi, infrastructura, agricultura şi sectorul silvic au fost afectate destul de puternic. În total, distrugerile se situează în jurul valorii de 24 milioane RON, deci 240 miliarde de lei vechi, conform unei evaluări întocmite de comisiile instituite prin ordin al Prefectului. Astfel, debitele extrem de mari ale celor două ape curgătoare au afectat prin eroziuni 5,23 kilometri de diguri şi amenajări de mal, distrugeri evaluate la 6,78 milioane lei. Au fost stricate 4,44 km de drumuri naţionale, judeţene, comunale sau străzi din municipiu, în valoare totală de 8,6 milioane lei. Din cauza fenomenului de remu de la confluenţa râului Călmăţui cu Dunărea, au fost afectate rampele de acces pe podul peste Călmăţui de la Berteştii de jos, iar remu-ul de la confluenţa Buzăului cu Siretul, a dăunat amenajării de mal din dreptul podului de la Latinu. Pagubele provocate la cele două poduri se ridică la 2 milioane lei. Pentru că apa reziduală nu s-a mai putut scurge în Dunăre, canalizarea municipiului a fost afectată pe o lungime de 5,5 km, costul estimativ al stricăciunilor fiind de 450 mii de lei noi.
Inundaţiile produse pe raza judeţului au afectat 1.702 hectare de culturi agricole şi 521 ha păşuni şi ogoare, în valoare totală de 2,92 lei. Silvicultura a avut de suferit pe 1.728 ha de plantaţii şi pepiniere. S-au pierdut 2.000 metri cubi de material lemnos. Pierderile provocate în sectorul silvic se ridică la 1,7 milioane de lei.
În municipiu, au fost avariate patru imobile, pagubele totalizând 628 mii lei, iar în judeţ au fost inundate 23 de cabane şi cantoane, daunele ridicându-se la 610 mii lei.
