După ce, în luna decembrie a anului trecut, preşedintele CLT Brăila, Dumitru Gîrbăcea, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru înşelăciune, acum este dat în urmărire naţională. Poliţiştii îl caută pe Gîrbăcea pentru că acesta se sustrage mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea.
Gîrbăcea are însă o explicaţie pentru "dispariţia" lui misterioasă. Acesta spune că, înainte de a se preda autorităţilor, doreşte să vadă motivarea judecătorilor care i-au dat sentinţa, lucru care încă nu s-a întâmplat.
"În data de 13 decembrie 2011 s-a emis mandat de executare a pedepsei cu închisoarea în baza sentinţei penale a Judecătoriei, rămasă definitivă la 9 decembrie 2011 prin decizia Curţii de Apel Galaţi. Până la acest moment, nu a fost pus în executare mandatul", ne-a precizat judecător Anca Boldeanu, purtător de cuvânt al Judecătoriei Brăila, în legătură cu cazul Gîrbăcea.
La rândul său, insp. Jenel Şogor, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila, a declarat: "După ce s-a solicitat darea lui în urmărire, la data de 4 ianuarie a fost pus în urmărire la nivel naţional". Facem precizarea că, în general, în cazul în care există indicii că persoana respectivă a părăsit ţara, se va solicita să fie dată în urmărire şi la nivel internaţional.
"Mi-e greu să stau fugar şi să vorbesc codificat cu familia şi prietenii"
De partea cealaltă, Dumitru Gîrbăcea ne-a declarat că motivul pentru care încă nu s-a predat este unul simplu - doreşte să pregătească căile excepţionale de atac, iar acest lucru nu îl poate face până ce judecătorii care au dat sentinţa nu trimit dosarul înapoi la Brăila, pentru ca avocatul său să îl poată vedea. Iar până în acest moment, spune Gîrbăcea, la Brăila nu a sosit niciun dosar. "Da, a trecut mai mult de o lună de când mi-am exprimat un punct de vedere privind ceea ce mi se întamplă şi de când am declarat că o să mă predau. Am promis că o să mă predau şi am s-o fac, e doar o chestie de timp. De ce nu am facut-o până acum? Simplu, aştept ca cei de la Curtea de Apel Galaţi să trimită dosarul înapoi la Brăila, pentru a avea posibilitatea să lecturez motivele pentru care judecătorii au dat această pedeapsa. Pasul următor ar fi să-mi pregătesc căile excepţionale de atac, pentru că eu încă mai cred că există persoane cerebrale, care pot judeca şi pedepsi faptele mele ţinând cont de toate aspectele sociale, morale şi educaţionale. De ce se întârzie cu dosarul? De ce unele persoane influente mă vor închis cu orice preţ? De ce unii şterg cu buretele partea bună a lucrurilor? De ce am devenit o persoană atât de importantă?
Pentru liniştea tuturor, mă voi preda cât de curând. Mi-e greu să stau fugar şi să vorbesc codificat cu familia şi prietenii. Mi-e greu să stau în această situaţie incertă, dar, pentru cine vrea să mă creadă, vreau să-mi pregătesc foarte bine această perioadă cât voi sta închis. Şi totuşi, când violatorii sau ucigaşii din culpă primesc 2-3 ani de închisoare, e mai important ca Gîrbăcea să facă cinci ani de închisoare??? Într-o societate în care speranţa de viaţă a scăzut la nivelul statelor africane, preocuparea unora este dacă Gîrbăcea face închisoare şi când o va face!", ne-a spus Gîrbăcea.
Cum a ajuns Gîrbăcea "persona non grata"
Reamintim că, la sfârşitul anului trecut, magistraţii de la Curtea de Apel Galaţi au dat sentinţa finală în cazul lui Dumitru Gîrbăcea. Acesta a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru înşelăciune. În plus, Gîrbăcea este nevoit să mai plătească şi diverse sume băncilor pe care le-a prejudiciat. Aşa cum prezenta cotidianul "Obiectiv" la momentul respectiv, Gîrbăcea a ajuns în atenţia anchetatorilor la sfârşitul lui 2007, în februarie 2009 fiind trimis pentru prima dată în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la înşelăciune. Dumitru Gîrbăcea avea atunci 35 de ani şi era preşedintele CLT Brăila, consultant economic la SC GMT SRL Brăila, dar şi realizator TV.
A folosit banii pentru susţinerea activităţilor CLT
În acel prim dosar, anchetatorii spuneau că Gîrbăcea, împreună cu un alt membru CLT, Dănuţ Chirilă (24 de ani), a păcălit Citi Bank - Sucursala Citifinancial Brăila, obţinând cu acte false un împrumut de 15.000 de lei. Banca s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 18.063 lei - împrumutul propriu-zis plus dobânzi aferente -, în condiţiile în care inculpatul a achitat doar 3 rate lunare. Mai clar, Dumitru Gîrbăcea a înfiinţat în 2002, împreună cu alţi 26 de brăileni, Consiliul Local al Tinerilor, asociaţie non-profit, având drept scop crearea unui mediu adecvat pentru promovarea activităţii şi reprezentativităţii în rândul tinerilor. Celălalt inculpat, Dănuţ Chirilă, a fost membru în CLT. În 2005, CLT a primit spre folosinţă gratuită, pentru 10 ani, un spaţiu în imobilul de pe strada Polonă, nr. 18. Ulterior, aceeaşi asociaţie a solicitat trecerea în administrare directă de la CLM a unei suprafeţe de teren pe Faleza Dunării, în zona Morii Violatos. Deşi nu i-a fost acordată oficial, CLT a folosit în mod efectiv terenul de pe Faleză, "pentru activităţi specifice". Potrivit dosarului penal, "constatând că are nevoie de resurse financiare consistente pentru susţinerea acestor activităţi, învinuitul Gîrbăcea Dumitru, în calitate de preşedinte, s-a hotărât să apeleze, ca soluţie, la accesarea unui credit bancar. Întrucât el, personal, nu putea obţine un credit deoarece figura ca restanţier la Biroul de Credite, învinuitul a apelat la colegul său de consiliu, învinuitul Chirilă Dănuţ, căruia i-a solicitat să facă un credit pe numele său, urmând ca ratele să le plătească Gîrbăcea. Chirilă a fost de acord". Cum Chirilă nu era angajat, preşedintele CLT s-a oferit să rezolve problema. Gîrbăcea avea la el o ştampilă a SC "C Solution" SRL Bucureşti - punct de lucru Brăila. El a completat în fals o adeverinţă tip de la Citi Bank, din care rezulta că Dănuţ Chirilă ar fi fost angajatul "C Solution" SRL, prezentând date neadevărate. Astfel, a înscris numele managerului "Maftei Cătălin" la rubrica "reprezentantul legal al angajatorului" (respectivul era plecat în străinătate în acel moment), a înscris numele fictiv "Ionaşcu Violeta" la "director resurse umane" şi, în final, a semnat, aplicând ştampila firmei. În continuare, Gîrbăcea a copiat de pe Internet modelul unei cărţi de muncă şi, cu ajutorul unui soft, a modificat înscrisul, completând, tot el, rubricile corespunzătoare cu numele "Chirilă Dănuţ" şi a aplicat ştampila SC "C Solution" SRL. În baza acestor acte false, Chirilă a intrat în posesia unui împrumut de 14.990 lei (pe 9 mai 2007), banii ajungând, în final, la Dumitru Gîrbăcea. Pe 20 decembrie 2007, Citi Bank a sesizat IPJ Brăila în legătură cu împrumutul obţinut pe căi necinstite, oamenii legii demarând cercetările specifice. În februarie 2008, ITM Brăila a comunicat organelor de anchetă că Dănuţ Chirilă nu figurează încadrat cu contract individual de muncă şi că SC "C Solution" SRL - punct de lucru Brăila nu este înregistrată la respectiva instituţie. Culmea, "Ionaşcu Violeta", cea care figura la "director resurse umane", îl cunoştea pe Gîrbăcea pentru că "ambii au avut copiii la aceeaşi grădiniţă". Potrivit raportului de expertiză grafoscopică ataşat la dosarul cauzei, scrisul depus pe adeverinţa de salariu şi carnetul de muncă a fost executat de Dumitru Gîrbăcea şi, tot la fel, semnăturile contrafăcute. Procurorul care a coordonat ancheta precizează că ambii învinuiţi "au avut o atitudine sinceră şi au recunoscut comiterea faptelor".
A "ţepuit" mai multe bănci
O lună mai târziu, deci în martie 2009, Dumitru Gîrbăcea era din nou audiat de procurori, de această dată fiind bănuit că a contractat împrumuturi pe căi nu tocmai legale la alte trei bănci: BRD, BCR şi Banca Românească. În luna mai a aceluiaşi an, el era deja trimis din nou în judecată, pentru fals şi înşelăciune, fiind acuzat că a obţinut ilegal două împrumuturi de la Banca Transilvania, în anul 2006, folosind date şi documente false pentru a-şi cumpăra, chipurile, o tipografie. Potrivit dosarului penal instrumentat de Parchet, în anul 2000, Dumitru Gîrbăcea a înfiinţat SC "General Management Development" SRL, împreună cu trei cunoscuţi, Marinel Gomolea, Adrian Buican şi Iulian Lungu, sediul firmei fiind în Viziru I, acasă la fostul preşedinte CLT. În martie 2004, Gîrbăcea şi alţi doi asociaţi s-au retras din societate, singurul asociat şi administrator rămânând Gomolea. Doi ani mai târziu, prin procură, acesta l-a împuternicit pe învinuit să semneze pentru şi în numele societăţii, "oriunde trebuinţa o va cere". Aşa stând lucrurile, în aceeaşi zi - 9 martie 2006 - Dumitru Gîrbăcea a solicitat un credit de 20.000 de lei de la Banca Transilvania SA, ataşând "bilanţul" falsificat al SC "General Management Development", ce figura depus la DGFP Brăila. Banii erau destinaţi, chipurile, "finanţării activităţii curente". În baza aceleiaşi procuri, o lună mai târziu, Gîrbăcea a solicitat un nou împrumut la Banca Transilvania, prin care solicita 47.290 lei, "pentru achiziţionarea unei tipografii". În dovedirea situaţiei economice a firmei pe care o reprezenta, învinuitul a depus un nou bilanţ contabil falsificat, ce purta ştampila DGFP. În plus, a întocmit în fals, pe calculator, o factură proformă în numele unei firme din Bucureşti, privind achiziţionarea unei tipografii de către firma brăileană. Actul falsificat a fost depus la bancă şi, la scurt timp, Dumitru Gîrbăcea a intrat în posesia celor 470 de milioane de lei vechi. Pentru garantarea obligaţiilor asumate se constituiau în favoarea băncii garanţii - "gaj fără deposedare asupra bunului denumit tipografie", cu o valoare de piaţă de 47.290 lei, conform facturii proforme false ce fusese ataşată. Anchetatorii precizează că, pe 6 septembrie 2006, învinuitul a solicitat băncii prelungirea perioadei de rambursare a creditului obţinut în martie acelaşi an. Cu acest prilej, a prezentat ofiţerului de credite alte acte contabile (bilanţuri) false. Ulterior, DGFP Brăila avea să comunice anchetatorilor că SC "General Management Development" SRL nu are depuse la organul fiscal bilanţurile contabile şi raportările pentru anii 2005-2006. Cu alte cuvinte, Gîrbăcea a depus la bancă patru situaţii financiare falsificate, pentru a pune mâna pe bani. Din septembrie 2007, învinuitul n-a mai achitat ratele la bancă, astfel că avea de plătit restanţe de circa 47.000 de lei. Banca Transilvania SA s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului.
5 ani de puşcărie pentru creanţe de 24.700 de lei, recuperate
După mai bine de doi ani de procese, Curtea de apel Galaţi a decis, într-un final, condamnarea lui Dumitru Gîrbăcea la 4 ani de închisoare plus încă unul, deci 5 ani de închisoare cu executare. În plus, instanţa îl obligă pe acesta să plătească 3.577 euro plus dobânda legală până la data plăţii efective către Banca Românească SA Galaţi şi încă aproape 10.000 de lei către SC EOS-KSI România SRL( firmă specializată în recuperarea creanţelor). Asta deşi banii au fost recuperaţi, pe apartamentul lui Gîrbăcea fiind pus sechestru.
