Sute de mii de euro pierderi, salariaţi trimişi acasă din lipsă de materie primă, magazii burduşite de comenzi care n-au mai apucat să plece la clienţi, sute şi sute de familii din judeţ îngropate pur şi simplu de nămeţi, plus rafturi goale. Iată, în doar câteva tuşe grosiere, tabloul unui judeţ paralizat pur şi simplu din cauza deciziilor luate la centru, dintr-un birou călduţ. Despre ce decizii este vorba? Acelea prin care s-au închis drumurile naţionale la cea mai mică ameninţare cu ninsori. N-a contat pentru nimeni de la centru că o săptămână de blocaj poate duce la faliment economia unui judeţ. Şi totuşi, şefi de Bucureşti au semnat cu atâta lejeritate ordinele de închidere a drumurilor naţionale! Toate astea în numele umanităţii şi al evitării oricărui pericol ca vreun "tulburat", care nu ascultă recomandarea autorităţilor de a nu pleca la drum, să rămână înzăpezit cu tot cu maşină. Au izolat astfel, din pix, timp de mai bine de o săptămână, judeţele din sud-estul ţării, inclusiv Brăila. Chiar şi oficialii locali au recunoscut că închiderea DN-urilor a fost o măsură mult prea drastică.
Cel mai grav episod de iarnă din acest sezon rece a fost cel de săptămâna trecută. După zile de ger năprasnic, peste zona de sud şi sud-est a ţării s-a abătut un front atmosferic ce a adus ninsori abundente. Imediat după ce meteorologii au emis avertizările de rigoare pentru judeţele care au stat în calea urgiei albe, Compania Naţională de Drumuri a dispus, rând pe rând, închiderea drumurilor naţionale în judeţele învecinate, izolându-ne practic de restul ţării. După aceea a venit şi lovitura de graţie, în care şi la noi în judeţ DN-urile au fost închise. Şi aşa au rămas timp de mai multe zile, context în care au fost date peste cap complet aprovizionările. La fel cum şi ieşirile de mărfuri s-au împotmolit. Peste întreg acest blocaj s-a aşternut un strat gros de zăpadă, pe care ulterior vântul puternic l-a viscolit formând troiene imense de câţiva metri înălţime şi pe suprafeţe impresionante. Pe partea de vest a judeţului, sute de gospodării au fost deconectate de la orice fărâmă de civilizaţie, însemnând drumuri, apă curentă, energie electrică, mărfuri alimentare. Autorităţile locale au luptat cu disperare să remedieze problemele apărute şi de multe ori au izbândit, însă pe zona Vişani, Ulmu, Jirlău sau Făurei iarna a paralizat totul. Pe măsură ce impactul emoţional al urgiei s-a estompat, autorităţile brăilene au început să facă bilanţuri. Nota comună ce s-a desprins din toate declaraţiile publice a fost aceea de revoltă în faţa uşurinţei cu care de la centru s-a dispus izolarea efectivă a judeţelor cu probleme.
Simionescu: "Lipsă de coordonare de la centru"
Primarul Aurel Simionescu a fost primul care a dat glas corului de nemulţumiri legate de această măsură pripită. Edilul-şef a precizat că, din punctul său de vedere, soluţia închiderii complete a drumurilor naţionale a fost una proastă, care a dus la situaţia în care judeţe ca Brăila şi Galaţi să rămână fără carburanţi şi fără alimente. "Vreau să vă spun că am avut şi vom avea o mare problemă, dacă vom merge pe soluţii globale din astea, care nu ţin cont de realităţile din teren. Am hotărât, de la Bucureşti, că închidem drumurile naţionale să nu se blocheze autostrăzile... Dacă am închis drumurile naţionale, evident că s-au închis şi drumurile judeţene. Nu se deszăpezeşte pe viscol că se pune zăpada la loc... în schimb, nu s-a făcut nimic şi s-au făcut nămeţi de peste 4 metri şi a fost şi mai grav. Nu zic să lăsăm să se circule, dar trebuia să se fi patrulat pe drumurile naţionale cu utilaje, ca să păstrăm măcar un fir, o juma' de fir, o cale liberă... Nu să ne trezim că avem bolnavi blocaţi pe nu ştiu unde, salvări blocate prin altă parte, inclusiv utilaje de deszăpezire blocate....", a comentat primarul, joia trecută. "Păi, miercuri, 8 februarie, de exemplu, pe DN23, pe Focşani, nu era niciun utilaj ca să dea zăpada, aşa că am trimis eu din municipiu, ca să pot să scot gunoiul din oraş, să îl duc la groapa ecologică. Lucru care nu e normal. (...) Dincolo de toată prietenia şi solidaritatea, nu putem merge în continuare aşa. Şi noi, şi Galaţiul am fost 4 zile izolaţi, blocaţi... Nu s-a adus în judeţele astea două pic de carburant sau alimente. Norocul a fost că maşinile mici nu prea au mai circulat şi s-a folosit carburantul pentru astea mari, de deszăpezire. Dar stocurile de motorină sunt la limită, utilajele mari pe care le avem consumă la greu", a mai comentat primarul subliniind că, în situaţii de genul acesta, este nevoie de coordonare între factorii decizionali de la centru şi cei de la nivel local.
Fabrici de confecţii închise din lipsă de materie primă
Ce a însemnat decizia blocării drumurilor naţionale pentru economia locală? În primul rând au fost sistate aprovizionările de orice fel, materii prime, materiale sau mărfuri. În lipsa aprovizionării, fabricile de confecţii, de exemplu, au fost nevoite să oprească lucrul. "Am discutat cu foarte mulţi administratori ai unor fabrici de confecţii şi toţi s-au plâns de faptul că au fost nevoiţi să oprească lucrul pentru că nu mai aveau ce să le dea de muncă salariaţilor. Fără să nominalizez agenţi economici, vă pot spune că au existat societăţi care au întrerupt lucrul timp de o săptămână. Vă daţi seama ce impact are asta asupra afacerii lor?", ne-a declarat inspectorul şef al ITM Brăila, Dumitru Văduva.
Şi în industria metalurgică sunt probleme cu aprovizionarea din cauza vremii nefavorabile. Ruşii de la "Mechel" au anunţat ieri că întrerup temporar activitatea la două dintre companiile din grup: mai precis la Câmpia Turzii şi la Buzău. La Brăila, în cazul "Laminorul" SA, deocamdată, nu a fost aplicată o măsură asemănătoare.
Dar şi în industria alimentară au fost probleme, pentru că mărfurile n-au mai plecat către magazinele din ţară, circulaţia TIR-urilor fiind blocată. Totuşi, pe pieţele locale nu au lipsit preparatele din carne de producţie locală, la fel cum şi pâinea a ajuns în rafturi. În schimb, din galantare au dispărut fructele şi legumele, după care consumatorii au atacat raioanele de conserve. Toţi retailerii din Brăila au avut de suferit pentru că TIR-urile cu marfă nu au fost lăsate să ajungă să facă aprovizionarea. În mod evident, şi în judeţ problemele au fost de aceeaşi natură, pentru că brăilenii au depins de aprovizionarea magazinelor săteşti.
Care este situaţia de moment? Iată ce ne-a declarat administratorul unui supermarket din municipiu: "Avem marfă pentru trei zile, şi mă refer la legume, fructe, produse lactate şi preparate din carne. Urma să ne suplimentăm stocurile, ca să ne asigurăm cu această categorie de produse pentru toată săptămâna, însă TIR-urile cu marfă n-au mai putut ieşi din Bucureşti, din cauza închiderii drumurilor naţionale începând cu ora 12.00 (luni, 13 februarie - n.r.). Restul produselor - conserve, ulei, zahăr, cosmetice etc - există în cantităţi suficiente şi nu vor lipsi de la raft, chiar dacă blocada de pe drumuri rămâne valabilă mai multe zile".
"O coordonare mai bună între centru şi teritoriu cred că ar fi rezolvat problema"
"De aproape o săptămână nu am mai putut face nicio cursă, autocarele şi microbuzele nu au plecat din autogară. Fără curse nu au existat încasări. În regulă, am înţeles cu toţii că a fost o situaţie grea, generată de ninsori abundente şi viscol puternic. Dar pe mine, ca transportator, nu mă păsuieşte firma de leasing la plată, că a fost situaţie de urgenţă. Am, n-am încasări, eu trebuie să plătesc leasing-ul la maşini. Şi mai sunt şi alte cheltuieli pe care, ca firmă, le am indiferent dacă se învârte roata sau nu", ne-a declarat Nicolaie Zaharia, de la firma de transport persoane "Aventin". Acelaşi punct de vedere l-a susţinut şi George Baba de la "Gebamy". "Ce n-au înţeles factorii decizionali de la centru este că soluţia închiderii drumurilor a însemnat ca într-un joc de domino închiderea drumurilor judeţene şi mai departe abandonarea comunelor puternic afectate de ninsori. E clar că dacă nu au mai patrulat utilajele de la deszăpezire, nici pe drumurile judeţene n-a mai intrat nimeni. Astfel s-au format ziduri de zăpadă pe care şi acum se chinuie să le spargă. E clar că acele comunităţi locale s-au sufocat sub greutate propriilor nevoi de servicii, hrană şi apă. Aici, după părerea mea, este o lipsă de coordonare între centru şi teritoriu. Ar fi trebuit să lase la latitudinea factorilor locali decizia de a închide sau nu drumurile. Aici, în teritoriu, s-a ştiut clar ce este mai bine pentru oameni, dar şi pentru comunitatea de afaceri. Că doar nu este prima dată când vine iarna. Dar acum s-a exagerat cu măsuri pripite, de închidere a drumurilor", a spus administratorul de la "Gebamy". Ambii transportatori spun că impactul negativ asupra afacerilor lor este unul destul de important, dar că, deocamdată, nu au făcut nicio evaluare exactă în acest sens.
"Vă daţi seama că şi pentru mine ca operator portuar închiderea drumurilor a fost o problemă. La fel cum şi blocarea circulaţiei pe Dunăre din cauza sloiurilor a fost o problemă. Practic, ne-am blocat pentru că n-au mai venit nave la descărcat-încărcat şi nici TIR-urile să preia sau să aducă la nave mărfurile. O coordonare mai bună între centru şi teritoriu cred că ar fi rezolvat mai bine problema", a punctat şi Sorin Costin, admnistratorul SC "Hercules" SA Brăila.
Mihai Tudose, preşedintele Comisiei Economice din Camera Deputaţilor: "Era normal ca statul să fi cumpărat din timp utilaje performante, pe care să le comaseze apoi în zonele cu probleme pentru a rezolva situaţii de urgenţă"
"Unde a fost în tot acest haos intervenţia statului?"
* întreabă, retoric, deputatul PSD Mihai Tudose, preşedintele Comisiei Economice din Camera Deputaţilor *
Parlamentarul brăilean Mihai Tudose, şeful Comisiei Economice a Camerei Deputaţilor, a explicat că măsura închiderii drumurilor imediat ce sunt anunţate ninsori reprezintă un dezastru economic. "Este un principiu logic care spune că la situaţii speciale se impun măsuri speciale. În judeţele aflate sub cod portocaliu de ninsori şi vânt s-au închis imediat drumurile naţionale şi autostrăzile, chiar dacă abia a început ninsoarea ori vântul nu s-a înteţit încă. Din disperarea neputinţei de a interveni eficient s-a dispus oprirea circulaţiei pe drumuri naţionale şi autostrăzi. Asta în contextul în care autorităţile locale sunt încorsetate într-un cadru legislativ rigid, care a împiedicat multe intervenţii salvatoare în unele situaţii. De exemplu, Consiliul Judeţean nu poate interveni cu utilajele pe drumuri naţionale. E clar că e un nonsens, pentru că nu poţi să ajungi la drumuri judeţene fără drumuri naţionale. Or, fiind închise, pe drumurile naţionale nu s-a acţionat pentru a putea fi menţinută cât de cât circulaţia şi astfel s-a ajuns la izolarea unor întregi comunităţi, cu toate implicaţiile economice, dar şi sociale ce derivă din asta. (...) Orice TIR care staţionează înseamnă costuri care mai departe se vor reflecta în preţul final al produsului pe care îl transportă. Ca să nu mai luăm în discuţie conceptul de eficienţă economică, dar şi cel de eficienţă energetică. Problema de bază este următoarea: unde a fost în tot acest haos intervenţia statului? Pentru că nu poate fiecare să-şi ia un tractor cu lamă şi să facă deszăpezire la el în pătrăţică. Era normal ca statul să fi cumpărat din timp utilaje performante, pe care să le comaseze apoi în zonele cu probleme pentru a rezolva situaţii de urgenţă. Ce eficienţă poate avea o primărie cu două utilaje şi o remorcă în cazul unei situaţii de urgenţă aşa cum a fost cea cu ninsorile puternice?".
