20 de lei un joint, 30 lei o pastilă şi 180 lei un gram de salvie - cam atât costă fericirea artificială vândută în "magazinele de vise". Produsele, aflate la limita legalităţii, pot avea aceleaşi efecte ca şi un drog precum canabisul sau ecstasy şi se vând fără ascunzişuri şi restricţii. În ultimul an, magazinele de gen au apărut prin mai multe oraşe din ţară, trei dintre ele numai la Brăila şi funcţionează în umbra regimului juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Practic, substanţele din care sunt compuse nu se regăsesc în categoria celor interzise de lege, dar se fac demersuri pentru a fi trecute în zona drogurilor ilicite. Până atunci, însă, tinerii le pot consuma nestingheriţi, deşi comercianţii atrag atenţia că produsele sunt interzise persoanelor sub 18 ani şi nu sunt recomandate consumului uman, fiind destinate studiului etnobotanic sau colecţionarilor privaţi. În realitate, însă, aceştia îşi consumă "colecţia" şi uneori chiar ajung la spital, mai mult morţi decât vii.
Doi tineri au ajuns la spital
De exemplu, în decembrie 2008, doi tineri brăileni s-au prezentat la Unitatea de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean Brăila, după ce au fumat ţigări care conţineau substanţe halucinogene. Unul dintre pacienţi a ajuns la Urgenţe chiar înainte de Crăciun, acuzând senzaţie de greaţă şi vărsături. Acesta le-a spus medicilor că a fumat ţigări pe care le-a cumpărat de la un astfel de "magazin de vise" şi apoi i s-a făcut rău. După ce a primit îngrijiri medicale de urgenţă, pacientul şi-a revenit în scurt timp şi a putut pleca acasă. La numai câteva zile, la UPU a ajuns un alt brăilean, prezentând stări de greaţă, vărsături şi chiar pierderea cunoştinţei, senzaţii provocate tot de o ţigară "euforică". Tânărul şi-a revenit la fel de repede şi nu a avut nevoie de internare. După cum ne-a precizat asistentul social al spitalului, cei doi brăileni aveau vârste de aproximativ 30 de ani. În urma acestor incidente, medicii au sesizat Poliţia şi Centrul Antidrog Brăila.
Funcţionarea unor astfel de magazine se explică printr-o lacună legislativă, în speţă prin omisiunea includerii acestor substanţe halucinogene în cele 4 tabele care constituie anexe pentru Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului illicit de droguri, modificată şi completată cu Legea 522/2004. În acest context, Agenţia Naţională Antidrog realizează o serie de demersuri pentru includerea acestor substanţe în lista celor interzise. La acest moment sunt centralizate punctele de vedere şi măsurile propuse către toţi partenerii naţionali implicaţi, în vederea elaborării unui material unitar ce urmează a fi înaintat organelor legislative. "Din punct de vedere al pericolului social generat de consumul acestor substanţe, apreciem a fi asemănător cu cel al substanţelor interzise de lege, motiv pentru care ele trebuie supuse aceluiaşi regim prevăzut pentru drogurile ilicite. Înfiinţarea şi funcţionarea unor astfel de magazine trebuie respinsă încă de la început şi de către opinia publică. Oamenii, tinerii în special, trebuie să fie informaţi corect cu privire la faptul că aceste substanţe le pun în pericol sănătatea şi nu aduc niciun fel de beneficii. Drogurile de orice fel nu reprezintă niciodată o alternativă pentru problemele cu care fiecare dintre noi se confruntă ci, dimpotrivă, conduc la degradare umană", a precizat psiholog Elena Nechifor, coordonator al Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brăila.
Un gram de salvie, 180 de lei
Primul "magazin de vise" din România a fost deschis la Galaţi, după ce firma a testat, iniţial, piaţa cu un magazin virtual. Marfa este variată, începând de la pliculeţe cu ierburi "etnobotanice", substanţe halucinogene, pastile sau joint-uri gata preparate, până la accesorii precum foiţe, pipe sau râşniţe.
În categoria "smoke shop" sunt prezentate produse ce au preţuri cuprinse între 35 şi 180 lei, cel mai scump, şi de altfel cel mai cunoscut, fiind Salvia divinorum, care este vândut la recipient de 1 gram. El este şi cel mai căutat produs "etnobotanic" pentru că este cel mai puternic şi aproape la fel de "tare" ca un drog. Ca şi efecte, potrivit espice.ro, ele pot fi divine, infernale sau complet absente, cele pozitive instalându-se de cele mai multe ori după ce se consumă în mod repetat. Salvia provoacă un voiaj scurt, de 5 până la 30 minute. "Salvia divină are propriul său efect psihedelic, unic în lume. În perioada voiajului astral, traversăm mai multe etape: halucinaţii bidimensionale, experienţe extracorporale, transformare în obiecte, întoarcere în timp, prezenţă în mai multe planuri simultan, crize de râs, etc. Salvia nu este nocivă şi nu dă dependenţă, dar nici nu este un produs de folosit zilnic", se precizează în descrierea produsului. Interesant este faptul că, la finalul prezentării, site-ul avertizează că produsul este recomandat exclusiv studiului etnobotanic sau colecţionarilor privaţi şi nu consumului uman. De asemenea, în "smoke shop" găseşti şi primul produs pe bază de Cannabis Sativa (un soi de Cannabis ce are un conţinut de THC mai mic de 0,2% - limita legală din România) ce este denumit Weed şi costă 90 lei/gramul.
În "joint shop", o ţigară aromantizantă Spice Gold costă 20 lei şi are un conţinut net de 0.5 gr, plus Tutun. Produsul este obţinut din plante şi extrase naturale de plante etnobotanice rare, recunoscute mondial pentru efectele lor psihoactive, relaxante şi euforice. Comerciantul specifică faptul că plantele din compoziţia sa sunt 100% legale. Pentru pastile din "pills shop", doritorii vor plăti între 30 şi 120 lei. "Vrei un efect foarte rapid? Prietena ta este obosită, sau nu are chef de tine? Just for Girls este soluţia. Cel mai bun afrodisiac pentru femei". Pachetul, de 3 pastile, costă 50 de lei, pilulele având în compoziţie benzilpiperazină, o substanţă halucinogenă care poate provoca afecţiuni ale inimii şi creierului. În Marea Britanie, de exemplu, autoritatea care monitorizează circulaţia compuşilor sintetici a retras licenţa substanţei, medicii fiind sfătuiţi să urmărească eventualele cazuri de tineri care prezintă simptome apărute în urma unui consum de benzilpiperazină. Substanţa poate afecta ritmul inimii şi tensiunea arterială şi cauzează convulsii care seamănă cu crizele de epilepsie.
Peste 200 de substanţe psihoactive în magazine
În urma unei minianchete efectuate în 2008, la 25 de magazine online, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie a identificat la vânzătorii din Europa produse ce conţin peste 200 de substanţe psihoactive. În timp ce multe dintre acestea sunt prezentate ca fiind "droguri legale", în anumite ţări conţinutul face subiectul aceloraşi legi ca şi controlul drogurilor şi este posibilă aplicarea de pedepse. Majoritatea magazinelor identificate provin din Regatul Unit şi Ţările de Jos şi, într-o mai mică măsură, din Germania şi Austria. Rapoartele sugerează că numărul vânzătorilor cu amănuntul al acestor produse este în creştere şi că aceştia se adaptează cu rapiditate noilor încercări de control al pieţei.
Printre cele mai cunoscute substanţe ce sunt vândute ca "droguri legale" se numără Salvia divinorum, kratom (Mitragyna speciosa), Argyreia nervosa, ciupercile halucinogene şi diverse pastile pentru petreceri, comercializate ca alternative la ecstasy. Ingredientul principal al acestor pilule este adesea benzilpiperazina, dar ele pot conţine materiale din plante sau substanţe semisintetice sau sintetice.
Uniunea Europeană vrea benzilpiperazina sub control
O evaluare de risc realizată de Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie asupra benzilpiperazinei (BZP) a condus la emiterea unei decizii a Consiliului, în martie 2008, acordând ţărilor membre un an pentru a avea acest drog sub control. Unele ţări au introdus, deja, măsuri de control pentru alte substanţe, cum ar fi Salvia divinorum.
BZP este o substanţă de sinteză ce a fost semnalată pentru prima dată în UE în 1999. Ca şi amfetamina şi metamfetamina, BZP este un stimulant al sistemului nervos central, însă puterea sa este mult mai mică (aproximativ 10% faţă de d-amfetamina). În unele state, BZP este comercializată în mod legal de furnizorii de produse chimice în scopuri recreative, fiind vândută sub formă de tablete şi capsule, prin intermediul unor site-uri sau în aşa-numitele "magazine de vise". Mai multe state au semnalat capturi de BZP sub formă de pulbere, capsule sau tablete, variind de la 1 capsulă/tabletă până la 64 900 tablete. Însă nu există informaţii care ar putea indica faptul că BZP este sintetizată, prelucrată sau distribuită pe scară largă, precum şi implicarea criminalităţii organizate. Benzilpiperazina nu are o valoare medicală stabilită şi recunoscută, în UE neexistând produse medicale autorizate cunoscute că ar avea în conţinut această substanţă. BZP a fost constatată şi în eşantioane post mortem, însă nu se ştie dacă a avut vreun rol în aceste decese, deoarece în toate cazurile au fost implicate şi alte substanţe sau circumstanţe.
