Compartimentul juridic al Primăriei şi-a dat din nou cu stângu-n dreptu' atunci când s-a făcut că apără domeniul public din Piaţa Mare împotriva revendicatorilor. De data asta nu o mai spunem noi, ci chiar Tribunalul Brăila, care a soluţionat recent halucinanta cerere de retrocedare a 1.200 mp chiar pe amplasamentul sectorului legume-fructe-flori din Piaţa Mare. Instanţa brăileană şi-a motivat hotărârea de a respinge acţiunea revendicatorului subliniind, cu o oarecare notă de umor, că există o mare confuzie legată de identitatea lotului solicitat spre revendicare. Este vorba, bineînţeles, despre celebra sintagmă "str. Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)" prin intermediul căreia a fost pur şi simplu "siluită" istoria oraşului nostru cu scopul clar de a aduce lotul revendicat fix pe o piaţă publică, după modelul spolierii de terenuri publice a pieţei Concordia. Decizia Tribunalului Brăila nu este definitivă, întrucât revendicatorul mai are deschisă calea apelului prin promovarea unei acţiuni la Curtea de Apel Galaţi.
Aşa cum era de aşteptat, instanţa a respins fără prea multe deliberări acţiunea lui Vasile Stupic, cel care a cerut să i se returneze în natură un teren de 1.200 mp chiar pe amplasamentul Pieţei Mari. Iată, pe scurt, povestea acestui controversat dosar: Vasile Supic, domiciliat în Braşov, este unicul moştenitor al Rodicăi Stupic (în fapt, soţia petentului), cea care a iniţiat în 2001 un dosar privind solicitarea de despăgubiri pentru un imobil în suprafaţă de 1.701 mp cu adresa "str. Regală nr. 176, colţ cu Mihai Bravu (Piaţa Poporului)". Dosarul a fost înaintat Primăriei Brăila, care l-a soluţionat în noiembrie 2005, printr-o dispoziţie a fostului primar Constantin Cibu stabilindu-se despăgubirea petentei. În octombrie 2006 s-a intervenit asupra dispoziţiei iniţiale, întrucât Rodica Stupic decedase. Povestea a continuat în 2008, când acelaşi Constantin Cibu a semnat o nouă dispoziţie de restituire în compensare prin care din lotul iniţial de 1.701 mp, lui Stupic i se restituie în natură un teren de 435 mp la adresa str. Poporului nr. 20. În ceea ce priveşte diferenţa de 1.266 mp, pentru care se încearcă retrocedarea pe amplasamentul Pieţei Mari, în decizia din 2008 a fostului primar se precizează că pentru "diferenţa de teren imposibil de restituit în natură" urmează să fie acordat un alt teren cu care notificatorul să fie de acord. Actualul primar, Aurel Simionescu, a emis în martie anul trecut o dispoziţie de restituire prin care se propune varianta despăgubirii în bani. Vasile Stupic nu e de acord şi a contestat în aprilie 2010 această decizie, cerând punerea în posesie pentru lotul de 1.266 mp.
"Greşeala" cu modificarea adresei
Dar lucrurile nu se opresc aici, întrucât pentru a se asigura că lotul de 1.266 mp va fi în perimetrul pieţei publice, s-a mers până la încercarea grosolană de a fi indusă ideea că strada Griviţa a fost una şi aceeaşi cu strada Mihai Bravu. O mare aberaţie, deoarece ambele străzi există şi la ora actuală. Şi au existat în aceeaşi formulă încă de la 1885, când se menţiona că fosta stradă Aurora era redenumită Griviţei, iar fosta str. Luminii se transformase în Mihai Bravu. Cu alte cuvinte, niciodată str. Mihai Bravu nu s-a redenumit în actuala str. Griviţei. Totuşi, greşeala a fost preluată din zbor şi ulterior "perfecţionată", fiind transformată succesiv în mai multe acte oficiale semnate de fostul secretar al Primăriei, Iorga Stoian, fostul primar Constantin Cibu, actualul primar Aurel Simionescu şi de şefa juriştilor Primăriei, Angelica Pamfil. Astfel, s-a ajuns ca adresa imobilului pentru care Stupic se luptă în instanţă să fie "fosta str. Regală nr. 176 (actualmente str. 1 Decembrie 1918) colţ cu str. Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)".
"Există o confuzie cu privire la amplasamentul terenului revendicat!"
Era de aşteptat ca echipa de jurişti a Primăriei, în frunte cu Angelica Pamfil, care asigură reprezentarea în instanţă a autorităţii locale să folosească în favoarea intereselor comunităţii această "greşeală". Iar asta cu atât mai mult cu cât ar fi schimbat radical datele problemei, aşa cum a fost ea pusă în discuţia şi analiza instanţei de către revendicator. Ei bine, nu! Nicăieri în apărarea pusă la punct de Primărie nu se face referire la aberaţia confundării celor două străzi, ci este preluată ca un "adevăr". Pe scurt, în întâmpinarea formulată de echipa de jurişti a municipalităţii se face referire, în mod corect de altfel, la faptul că terenul de 1.266 mp este încadrat în categoria bunurilor publice, având un regim juridic special. De asemenea, se face referire şi la faptul că pe amplasamentul solicitat spre retrocedare funcţionează o piaţă publică, pe terenul respectiv aflându-se construcţii edificate cu autorizaţii de construire. Niciun cuvinţel însă despre faptul că identitatea terenului de 1.266 mp este cu totul alta, aspect care, aşa cum am spus, putea constitui un atu cu greutate în apărarea averii publice. După publicarea în vara anului trecut a unui material în paginile ziarului nostru referitor la acest subiect, instanţa a sesizat, totuşi, greşeala cu sintagma "str. Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)". Practic, în motivarea hotărârii se menţionează că nu poate fi admisă cererea reclamantului Stupic Vasile întrucât nu s-a făcut dovada faptului că terenul revendicat este situat pe amplasamentul Pieţei Mari. "Există o confuzie cu privire la amplasamentul terenului revendicat. În notificarea făcută de Stupic Vasile se menţionează că imobilul este situat în fosta str. Regală nr. 176, în prezent str. 1 Decembrie 1918, colţ cu str. Griviţei, fostă str. Mihai Bravu. Aşa cum rezultă din documentaţia cadastrală depusă la dosar cu privire la istoricul municipiului Brăila, cele două străzi, Griviţa şi Mihai Bravu, au reprezentat locaţii diferite şi niciodată nu s-au substituit ca denumire", se arată în motivare. Mai departe, în act se punctează faptul că urmare a analizării documentelor depuse de Direcţia Pieţelor, ca intervenient în acest dosar, a rezultat fără dubiu că terenul pe care se doreşte a fi poziţionat lotul revendicat a aparţinut domeniului public al municipiului, fiind construite Halele Centrale (actuala Piaţa Mare) datând încă din 1925. "În aceste condiţii, restituirea în natură a terenului nu este posibilă, iar propunerea de despăgubiri este în conformitate (...) cu opţiunea iniţială a notificatoarei Stupic Rodica (...). Tribunalul constată că dispoziţia atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care va respinge ca nefondată contestaţia formulată (de către Vasile Stupiuc - n.r.)".
Hotărârea instanţei poate fi atacată cu apel, însă pe portalul instanţei superioare competente (Curtea de Apel Galaţi) nu apare, deocamdată, niciun dosar în care reclamant să fie Stupic Vasile, iar pârât Municipiul Brăila, alături de intervenienta Administraţia Pieţelor.
