După "Operaţiunea Brăila", oraşul cu salcâmi a ajuns din nou subiect de discuţie în Spania, de data asta prin prisma unui documentar ce poartă semnătura regizorului Jose Antonio Quiros. Pelicula "Objetivo Braila", ce a avut premiera la sfârşitul anului trecut, prezintă aventura unui taximetrist din peninsulă, care a condus mii de kilometri din Asturias până la Brăila, în căutarea dragostei. Pentru Gianina, femeia cu care trăise trei luni de poveste, Manuel Gonzalez şi-a lăsat toată viaţa în urmă şi a plecat la drum cu speranţa că aşa îşi va găsi fericirea. Călătoria sa nu a fost deloc una uşoară, întrucât singura informaţie pe care bărbatul o avea, legat de domiciliul ei, era o stradă din Brăila.
Ideea de a pune în scenă povestea reală a lui Gonzalez (55 de ani) i-a venit regizorului după ce l-a cunoscut pe taximetrist prin prisma meseriei sale şi ulterior au devenit prieteni. Aşa a aflat că spaniolul avea de gând să plece în căutarea unei brăilence cu care trăise în Spania vreme de câteva luni, dar care s-a întors în România şi nu a mai revenit. Gonzalez decide astfel să plece în excursie împreună cu cel mai bun prieten al său, Javier, cei doi fiind nevoiţi să-şi ia concedii de la locul de muncă pentru toată această perioadă. Motivele lor erau însă diferite: Javier credea că va merge în vacanţă, în timp ce unica dorinţă a taximetristului era să o găsească pe Gianina. Pentru a surprinde cât mai mult din naturaleţea personajelor, Quiros nu le-a dat acestora prea mult timp să se pregătească pentru călătorie. În plus, a folosit tot timpul un echipament de înregistrare limitat şi discret, ca să nu-i inhibe pe cei doi. Întrebat de jurnaliştii publicaţiei "La voz de Asturias" dacă distanţa dintre Asturias şi Brăila nu este cumva prea mare pentru o dragoste care nu este sigură, regizorul a explicat că există mai multe modalităţi de a căuta fericirea. "În acest caz este vorba despre descoperirea unui mister. Ar fi fost mai practic să ia un avion şi să rezolve problema în câteva zile dar, într-un fel, omul are nevoie de martori, de companie, de un proces. Manuel pare a fi un personaj foarte ciudat şi, pentru început, chiar este. Nu-i înţelegi comportamentul, dar treptat îi descoperi caracteristicile pozitive. Iar cu fiecare minut care trece ajungem să ne identificăm cu el din ce în ce mai mult. Cine nu a făcut o nebunie în viaţa sa? Cine nu a renunţat? Cine nu a riscat? Cine nu a făcut o obsesie pentru o femeie? Cel care nu a făcut nimic din toate acestea, nu are o viaţă", a spus Jose Antonio Quiros.
Imagini din timpul filmărilor documentarului "Objetivo Braila"
8.500 km în 80 de minute
Aventura lor a început pe 26 iulie 2009 şi după numai patru zile taximetristul a vrut să renunţe la tot, motiv pentru care regizorul s-a îndoit deseori că va mai ajunge la destinaţie. Călătoria lor a fost una grea şi plină de neprevăzut. În Italia, spre exemplu, li s-a terminat bateria de la maşină, i-au pişcat ţânţarii şi au fost prinşi de o furtună. Practic, vacanţa lui Javier a constat într-o călătorie de 8.500 km pe scaunul din dreapta al maşinii conduse de Manuel, iar peisajul pe care l-au văzut a fost 90% pe asfalt. Orice s-a întâmplat, taximetristul nu a renunţat la planul iniţial, considerând că dacă se va împăca cu Gianina, va fi cel mai fericit om de pe pământ. "Când vezi «Obiectiv Brăila» te întrebi dacă mai există încă oameni ca eroul nostru. Prin acest personaj am atins zona fricii de singurătate, a relaţiilor imposibile, a capacităţii de a crea iluzii şi de a căuta în permanenţă fericirea pierdută. Manuel experimentează o evoluţie a tuturor acestor sentimente: bucurie, anxietate şi iluzia ce se transformă în tăcere şi disperare", spune regizorul.
Documentarul, ce are 80 de minute şi a fost lansat în Spania în noiembrie 2010, se bucură de un real succes în peninsulă, subiectul fiind dezbătut la ora actuală pe diverse forumuri de discuţii. "Suntem obişnuiţi să vedem documentare cu o abordare socială şi istorică, dar în «Obiectiv Brăila» am plecat de la o simplă distracţie. Singura referinţă istorică este o replică de-a protagonistului: «vina pentru problemele mele o poartă Ceauşescu», referindu-se la situaţia pe care Manuel crede că a provocat-o, indirect, dictatorul român, vinovat de faptul că multe românce au fost nevoite să migreze spre alte ţări. M-am întrebat cum poate situaţia socio-economică a unei ţări să afecteze relaţiile interumane. Practic, Manuel, care trăieşte într-un oraş dezvoltat, cu toate nevoile de bază împlinite, caută fericirea într-o lume ce are prea puţine lucruri în comun cu a lui", spune Jose Antonio Quiros, citat de site-ul asociaţiei spaniole "Audio-visual producers' rights management".
Întrebat fiind cum au reacţionat românii atunci când Manuel le-a explicat scopul călătoriei sale, regizorul a precizat că au văzut în el un bărbat cu posibilităţi financiare, dispus să facă orice pentru a fi fericit. Surprinzător sau nu, Quiros spune că românii au fost foarte amabili, chiar şi pe una din străzile rău famate.
100 de kilometri în patru ore şi jumătate
"Şoselele din România sunt o nebunie, practic, toate locale şi în construcţie - am făcut 100 de kilometri în patru ore şi jumătate", povestea în 2009 regizorul despre sosirea în România.
Nici prima impresie despre Brăila nu a fost una grozavă: "Odată ajunşi în Brăila, am observat că, în oraşul cu 150.000 de locuitori, încă se mai văd influenţele staliniste din perioada lui Ceauşescu. În plus, erau multe mafii, iar noi aveam să ajungem pe strada cea mai periculoasă", mai spunea, la acel moment Quiros. Oricum, după ceva căutări, cei doi au aflat despre românca pe care o căutau că lucra într-un centru comercial. Când s-au revăzut, spaniolul şi brăileanca au vorbit multă vreme, timp în care regizorul asturian spune că s-a retras şi a filmat de departe, încercând să surprindă privirile şi vocile de fond. Finalul poveştii îl vom afla însă abia când filmul va rula şi în cinematografele din România.
Taximetristul, regizorul şi prietenul lui Gonzalez (de la stânga la dreapta)
Nume de cod: Brăila
Numele oraşului nostru a fost folosit drept cod al unei ample operaţiuni desfăşurate, în 2006, în Spania, pentru destructurarea unui clan mafiot ce acţiona, în special, în România şi Spania, dar care avea ramificaţii în mai multe state europene. Gruparea era acuzată că racola tinere din mai multe oraşe ale ţării, printre care şi Brăila. Fetele erau trimise în Spania şi obligate să se prostitueze în baruri şi discoteci. Totodată, membrii clanului erau implicaţi şi în contrafacerea şi utilizarea frauduloasă a cărţilor de credit, trafic de droguri de mare risc şi comiterea de infracţiuni cu violenţă, prin folosirea de arme de foc.
Operaţiunea "Brăila" a constat în efectuarea a zeci de percheziţii domiciliare şi a avut ca rezultat arestarea a 283 de cetăţeni români. De asemenea, cu ocazia descinderilor au fost identificaţi şi 74 de români care se aflau ilegal pe teritoriul Spaniei. În cadrul operaţiunii au fost descoperite şi ridicate mijloace de falsificare a cărţilor de credit, 900 de cărţi de credit falsificate, documente de identitate contrafăcute, autoturisme de lux, bijuterii din aur şi bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni, precum şi zeci de mii de euro.
