• încă un “cadou” pentru bugetari din partea guvernării PSD: aproximativ 300 lei/lună ca indemnizaţii de hrană • potrivit OUG 91 din 6 decembrie 2017, aceşti bani trebuie să se acorde de către ordonatorii pincipali de credite de la 1 decembrie 2018 pentru angajaţi (cu excepţia personalului MApN, MAI, MJ, SRI, SIE, SPP, STS, precum şi a personalului Poliţiei Locale, care beneficiază deja de drepturi de hrană) • primarul Marian Dragomir a explicat totuşi că deocamdată legea nu este obligatorie, aşa că Primăria Municipiului Brăila nu va da aceşti bani deocamdată, însă dacă din 2019 se va impune, nu va avea de ales decât să se conformeze • soluţia: economii sau tăieri din alte sectoare
Indemnizaţiile de hrană pentru bugetari de la 1 decembrie - motiv de bucurie pentru funcţionarii publici, stres în plus pentru primari. Cam aşa s-ar traduce “cadoul” pe care guvernarea PSD-istă s-a gândit să îl facă unor categorii de angajaţi la stat. Pe scurt, este vorba despre prevederile OUG 91 din 6 decembrie 2017, care spun că începând cu 1 decembrie 2018, ordonatorii de credite (adică primarii, preşedinţii de consilii judeţene) acordă obligatoriu, lunar, indemnizaţii de hrană, reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată. Cu alte cuvinte aproximativ 300 lei/lună. Excepţie face personalul MApN, MAI, MJ, SRI, SIE, SPP, STS, dar şi personalul Poliţiei Locale, care beneficiază de drepturi de hrană în temeiul OG 26/1994. Trebuie precizat şi că aceste indemnizaţii de hrană pentru bugetari se acordă proporţional cu timpul lucrat efectiv în luna anterioară, deci prima tranşă de bani ar trebui să ajungă la beneficiari abia în luna ianuarie 2019.
Potrivit presei centrale, această prevedere stabilită în timpul Guvernului Mihai Tudose a cam agitat spiritele în rândul primarilor din ţară, care fac calcule peste calcule şi se plâng că va cam trebui să taie bani de la investiţii.
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, primarul Marian Dragomir nu s-a arătat foarte încântat de această nouă măsură, considerând că măririle recente de salarii în sectorul public sunt suficiente.
Dragomir: «Ori facem economii, ori tăiem de undeva»
Edilul-şef a dorit să puncteze că prevederile acestei ordonanţe nu sunt însă obligatorii aşa că aşteaptă să vadă dacă la anul va avea de ales sau nu în privinţa aplicării ei. Dragomir a afirmat că deocamdată nu are de gând să le dea angajaţilor Primăriei Brăila aceste indemnizaţii.
“În luna decembrie 2018 Primăria Municipiului Brăila nu va acorda normă de hrană, deoarece nu suntem obligaţi de lege. Dacă la anul se va mai da ca şi anul acesta posibilitatea de a nu o pune în aplicare şi a o amâna, Primăria Brăila nu o va pune în aplicare. Dar dacă din ianuarie 2019 legea ne va obliga, va trebui să facem şi lucrul acesta. Deocamdată este facultativă, nu este obligatorie. Sincer, eu consider că salariile au crescut în administraţie în ultima perioadă, sunt motivante şi suficiente. Bugetul pe anul viitor nu este făcut, dar dacă vom avea obligaţie legală, atunci va trebui să acordăm şi cu siguranţă va trebui să vedem de unde luăm. Ori facem economii, ori tăiem de undeva”, a declarat Dragomir.
Sursa citată a adăugat însă că până acum nu a avut probleme la plata salariilor angajaţilor primăriei şi că nu va fi cazul nici în 2019 deoarece municipalitatea are activităţi din care se poate autosusţine.
“În ceea ce priveşte finanţarea, Primăria Municipiului Brăila nu va fi în situaţia altor primării care au rămas fără bani. Noi ne autofinanţăm destul de bine până în prezent. Aşa cum în ultimii ani am avut excedent cu siguranţă vom avea şi în anul viitor, chiar şi cu această legislaţie. Anul acesta nu avem absolut nicio problemă financiară”, a ţinut Dragomir să puncteze.
Întrebat cum se face că pentru sectorul public actuala guvernare încearcă să vină cu tot felul de măsuri pozitive, în timp ce a cam uitat complet de sectorul privat, primarul a precizat că şi angajatorii pot da tichete de masă, lucru care nu este valabil în cazul bugetarilor. Aşa că indemnizaţia pentru hrană ar putea fi luată ca o măsură compensatorie.
“Este adevărat, pentru zona privată creşterile privesc salariul minim pe economie. La fel cum este adevărat că de fiecare dată când creşte salariul minim pe economie, unii dintre acţionarii societăţilor se vaită că au cheltuieli mai mari. Probabil că ar trebui găsit un echilibru mai bun. Pe de altă parte şi privaţii au bonuri de masă. Atenţie! Primăria, de exemplu, nu oferă bonuri de masă angajaţilor. Sunt unele societăţi care acordă bonuri de masă, dar Primăria nu acordă. Acum acest stimulent de hrană ar putea fi privit ca o echivalare a bonurilor de masă. Eu nu sunt de acord, dar nu avem ce face. Ştiţi cum e cu legea. Am fost de acord cu necesitatea creşterii salariilor în administraţie, dar nu sunt cu această normă de hrană”, a conchis primarul.
