La doar câteva ore după ce a cerut, alături de Călin Popescu Tăriceanu, înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, Liviu Dragnea și-a dezvoltat planul: vrea să conducă comisia și are deja conturată lista persoanelor ce vor fi chemate la audieri.
De la formularea cererii și până la înființarea efectivă a comisiei de anchetă este doar un pas, ușor de făcut, în condițiile în care solicitarea este semnată de cei doi lideri ai partidelor la putere. Tocmai de aceea, înainte ca Parlamentul să se fi pronunțat printr-un vot asupra cererii, Liviu Dragnea a dezvăluit și pașii următori în planul PSD-ALDE: comisia ar putea fi condusă, simbolic, chiar de el, iar la audieri vor fi chemați de la șefi de servicii și foști lideri de partide până la „cetățeni din România” despre care social-democrații au „informații”.
„Am vorbit cu colegii mei să verifice dacă eu, ca preşedinte al Camerei, pot fi preşedinte al acestei comisii de anchetă (...) Vreau să chemăm la audieri toate persoanele despre care avem informaţii sau despre care pot apare informaţii în zilele următoare în legătură cu ce s-a întâmplat la acele alegeri (...) O să fie chemat şi ministrul Baconschi, o să fie chemat şi şeful STS, Marcel Opriş, Vasile Blaga şi mai mulţi cetăţeni din România despre care noi avem informaţii. Şi cu această comisie de anchetă şi cu alte anchete pe care sper să le înceapă comisia de control al SRI, să aducem la lumină toate discuţiile despre implicarea în politică, în alegeri, în justiţie a unor instituţii”, și-a dezvoltat planul Dragnea, la postul tv al familiei Voiculescu.
În privința conducerii comisiei de anchetă, trebuie precizat că ar fi o premieră ca un președinte de Cameră să fie și șeful unei comisii (fie ea de anchetă, specială sau permanentă). Totuși, în regulamentele după care se ghidează parlamentarii nu este prevăzută vreo interdicție expresă în acest sens.
În Regulamentul Camerei Deputaților, la atribuțiile președintelui sunt enumerate următoarele:
„a. convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
b. conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de doi secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
c. acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
d. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
e. sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
f. asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
g. îndeplineşte atribuţiile care îi revin în privinţa examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi a altor documente din domeniul afacerilor europene, potrivit prezentului regulament;
h. efectuează deplasări în ţară ca reprezentant al Camerei Deputaţilor în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice române şi cu cetăţenii;
i. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile externe pe toată durata mandatului său;
j. prezintă rapoarte justificative, anual, în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor asupra utilizării fondului preşedintelui;
k. poate dispune secretarului general efectuarea de controale ale activităţii serviciilor Camerei Deputaţilor;
l. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor”.
Evident, cheia o reprezintă lit. l, o umbrelă generoasă, sub care se pot adăposti multe alte lucruri, atâta timp cât ele sunt votate de plen.
Un alt articol din Regulament (art. 41) prevede: „pe durata mandatului, membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților pot opta pentru una dintre comisiile permanente și pentru una din comisiile stabilite ca excepții (Comisia pentru regulament, Comisia de validare, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi Comisia pentru afaceri europene - n.r.)”. În baza acestei reglementări, Liviu Dragnea este, în prezent, membru al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.
Potrivit Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, o comisie de anchetă parlamentară se poate constitui la inițiativa a cel puțin o pătrime din numărul deputaților și senatorilor.
