Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat verdictul în cazul contestației depuse de Liviu Dragnea în dosarul în care este condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Decizia finală va fi anunțată la data de 24 aprilie. Președintele social-democraților a reclamat că motivarea a fost semnată de alţi judecători faţă de cei care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.
Amânarea deciziei s-a făcut la cererea avocaților lui Liviu Dragnea.
„Legile trebuie respectate Și eu am văzut un procuror DNA în fața instanței de la Înalta Curte spunând că un articol de lege este de recomandare, în condițiile în care articolul este foarte clar și riguros. Asta înseamnă că dacă e recomandat că poate să nu fie respectat, asta înseamnă că sunt unele articole care pentru unii procurori sunt facultative. Noi avem dreptul să considertăm un articol din Codul de Procedură penală facultativ? Asta este remarca pe care am făcut-o. Am vrut să am motivarea hotărârii, pentru că am vrut să merg la CEDO, dar nu am putut că au trecut cele șase luni. Ulterior, când am făcut contestația a apărut și motivarea. În continuare am vrut să știue dacă toți cei care au dat decizia finală au participat și la redactarea motivării. Am înțeles că nu putem avea acces la informații. Așteptăm pronunțarea. Sunt optimist până la moarte. Am încredere în justiție”, a spus liderul PSD.
Liviu Dragnea a fost citat, luni, în fața completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Magistraţii discută contestaţia la executarea pedepsei depusă de liderul PSD în dosarul referendumului.
Președintele PSD a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012. Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în luna februarie a acestui an.
Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Liviu Dragnea nu are antecedente. De asemenea, magistrații au explicat și de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: atitudinea fostului secretar general al PSD, de negare a faptelor, pe tot parcursul procesului, a fost suficientă pentru a dispune o pedeapsă mai mare.
Acuzaţiile din dosarul „Referendumul”
Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, "a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul „Referendumul” a redactat recent motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului.
Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă "pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare".
Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul “Referendumul” era preşedintele instanţei supreme. Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la ÎCCJ, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională.
