Dosarul privind averea sotilor Dana si Adrian Nastase ramine la Comisia speciala din cadrul instantei supreme dupa ce magistratii au respins, joi, exceptia de neconstitutionalitate a unor articole din Legea privind declararea averii de catre demnitari.
Aceasta exceptie de neconstitutionalitate a fost invocata, in urma cu trei saptamini, de avocatul familiei Nastase, Ana Diculescu, care a aratat ca trei articole din Legea 115/1996 privind declararea averii de catre demnitari nu ar fi conforme cu prevederile constitutionale. In situatia in care exceptia ar fi fost admisa, dosarul ar fi plecat la Curtea Constitutionala, care urma sa se pronunte asupra acestor obiectii.
Astfel, avocatul a sustinut neconstitutionalitatea articolelor 8, 14 si 21 din Legea privind declararea averilor. Ana Diculescu a aratat ca cele trei articole vizeaza compunerea comisiei de cercetare a averilor demnitarilor care functioneaza in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), din care face parte si un procuror, desi aceasta instanta ar trebui sa fie independenta.
Dupa respingerea acestei exceptii, magistratii urmeaza sa ia o decizie cu privire la legalitatea sesizarii lor in acest caz, a declarat, joi, avocatul Ana Diculescu.
Totodata, Diculescu a aratat ca in acest dosar se face referire doar la bunurile pe care Dana Nastase le-a mostenit de la matusa sa, nu la intreaga avere a familiei. Avocatul a explicat ca bunurile mostenite nu pot fi cercetate in conditiile in care legea prevede ca, in momentul in care o persoana primeste o mostenire, devine proprietarul bunurilor respective.
Adrian Nastase solicitase procurorului general al Romaniei verificarea legalitatii mostenirii primite de la o matusa, cerere trimisa procurorilor anticoruptie care declansasera intre timp verificari privind casa detinuta de fostul premier in strada Zambaccian, iar acestia au trimis cererea la instanta suprema.
Astfel, procurorul sef al DNA a transmis cererea de verificare a averii catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Potrivit Legii 115/1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, numai ministrul Justitiei si procurorul general al Romaniei pot inainta instantei supreme cererea de control al averii presedintelui Romaniei, a deputatilor, senatorilor, membrilor Guvernului etc.
Procurorii anticoruptie au extins cercetarile in cazul achizitiei de catre Adrian Nastase a terenului si unei parti din imobilul din strada Zambaccian, fiind avuta in atentie mostenirea primita de familia acestuia. Mai exact, procurorii iau in considerare o legatura intre achizitionarea unei parti din imobilul situat in strada Zambaccian din Bucuresti si mostenirea primita de familia Nastase, fiind totodata avute in atentie aspectele semnalate de presa si cunoscute generic sub numele "Afacerea Matusa".
Concret, Nastase a declarat, la inceputul acestui an, ca sotia sa, Dana, a primit o mostenire in valoare de aproximativ un milion de euro de la o matusa. Respectiva ruda ar fi trait in niste conditii care au ridicat suspiciuni cu privire la posibilitatea de a lasa a astfel de mostenire, mass-media relatind pe larg aceste aspecte.
Aceasta exceptie de neconstitutionalitate a fost invocata, in urma cu trei saptamini, de avocatul familiei Nastase, Ana Diculescu, care a aratat ca trei articole din Legea 115/1996 privind declararea averii de catre demnitari nu ar fi conforme cu prevederile constitutionale. In situatia in care exceptia ar fi fost admisa, dosarul ar fi plecat la Curtea Constitutionala, care urma sa se pronunte asupra acestor obiectii.
Astfel, avocatul a sustinut neconstitutionalitatea articolelor 8, 14 si 21 din Legea privind declararea averilor. Ana Diculescu a aratat ca cele trei articole vizeaza compunerea comisiei de cercetare a averilor demnitarilor care functioneaza in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), din care face parte si un procuror, desi aceasta instanta ar trebui sa fie independenta.
Dupa respingerea acestei exceptii, magistratii urmeaza sa ia o decizie cu privire la legalitatea sesizarii lor in acest caz, a declarat, joi, avocatul Ana Diculescu.
Totodata, Diculescu a aratat ca in acest dosar se face referire doar la bunurile pe care Dana Nastase le-a mostenit de la matusa sa, nu la intreaga avere a familiei. Avocatul a explicat ca bunurile mostenite nu pot fi cercetate in conditiile in care legea prevede ca, in momentul in care o persoana primeste o mostenire, devine proprietarul bunurilor respective.
Adrian Nastase solicitase procurorului general al Romaniei verificarea legalitatii mostenirii primite de la o matusa, cerere trimisa procurorilor anticoruptie care declansasera intre timp verificari privind casa detinuta de fostul premier in strada Zambaccian, iar acestia au trimis cererea la instanta suprema.
Astfel, procurorul sef al DNA a transmis cererea de verificare a averii catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Potrivit Legii 115/1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere, numai ministrul Justitiei si procurorul general al Romaniei pot inainta instantei supreme cererea de control al averii presedintelui Romaniei, a deputatilor, senatorilor, membrilor Guvernului etc.
Procurorii anticoruptie au extins cercetarile in cazul achizitiei de catre Adrian Nastase a terenului si unei parti din imobilul din strada Zambaccian, fiind avuta in atentie mostenirea primita de familia acestuia. Mai exact, procurorii iau in considerare o legatura intre achizitionarea unei parti din imobilul situat in strada Zambaccian din Bucuresti si mostenirea primita de familia Nastase, fiind totodata avute in atentie aspectele semnalate de presa si cunoscute generic sub numele "Afacerea Matusa".
Concret, Nastase a declarat, la inceputul acestui an, ca sotia sa, Dana, a primit o mostenire in valoare de aproximativ un milion de euro de la o matusa. Respectiva ruda ar fi trait in niste conditii care au ridicat suspiciuni cu privire la posibilitatea de a lasa a astfel de mostenire, mass-media relatind pe larg aceste aspecte.
