După ani şi ani de la izbucnirea scandalului legat de retrocedarea pe bucăţi a terenului de sub Piaţa Concordia, cu tot cu bunurile aflate pe acesta, răstimp în care cotidianul nostru a arătat cu lux de amănunte multiplele nereguli descoperite în urma analizei procedurii de retrocedare, iată că intră, în sfârşit, în scenă şi instituţii cu greutate în cercetarea faptelor reclamate. Mai pe scurt, procurorii anticorupţie de la Serviciul Teritorial Galaţi al DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie) au în lucru un mega-dosar pe cazul Concordia. Izvoarele acestui dosar au fost multiple. Pe de o parte, au fost anchetele pe această temă ale "Obiectiv Vocea Brăilei", care au prezentat maşinaţiunile mafiei imobiliare şi legăturile acesteia cu "gulerele albe" din administraţia locală. Iar în al doilea rând, tirul încrucişat de plângeri penale între unii dintre revendicatorii de terenuri de sub piaţă şi exponenţii autorităţii locale. Toate aceste informaţii, aşa cum am spus, sunt comasate acum la Serviciul Teritorial Galaţi al DNA, care face cercetări asupra tuturor dosarelor cu retrocedări în natură pe amplasamentul Piaţa Concordia.
"În evidenţele Serviciului Teritorial Galaţi se află un dosar penal în care se fac cercetări referitor la retrocedarea terenului unde funcţionează Piaţa Concordia (Brăila)". Acesta este răspunsul primit de la DNA Galaţi cu privire la alambicatul caz privind spolierea de terenuri a Pieţei Concordia. Aşadar "artileria grea" a Justiţiei a pus ţinta pe acest subiect şi adună informaţii într-un mega-dosar legat de Piaţa Concordia, urmând ca în funcţie de concluziile acestor cercetări să se stabilează dacă şi cine anume dintre actorii implicaţi în speţă vor fi urmăriţi penal.
Dar să-i trecem pe rând în revistă pe aceşti "actori". Numele ce apare constant în povestea retrocedării de terenuri pe amplasamentul pieţei este Simion Cloşcă. El este persoana la care au ajuns, în final, prin acte de vânzare-cumpărare loturile retrocedate după ce încheiase la notariat convenţii scrise în acest sens cu foştii proprietari, ale căror imobile au fost demolate pentru a face loc investiţiei denumite Piaţa Concordia. De asemenea, un alt nume sonor este şi cel al fostului primar PNL-ist Constantin Sever Cibu, actual parlamentar de Brăila din partea UNPR. Pe semnătura lui a fost atribuit în natură primul lot de 988 mp în piaţă şi tot în mandatul lui a fost retrocedată şi o a doua bucată, de 151 mp. Dar lista nu se opreşte aici, întrucât la fiecare pas făcut de mafia imobiliară în spolierea pieţei apare o legătură clară cu funcţionari publici de prim rang din aparatul Primăriei, şi anume Angelica Pamfil, directorul Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei şi Iorga Stoian, fostul secretar general al instituţiei. Sub "bagheta" celor doi municipalitatea a pierdut procese în instanţă prin omiterea invocării unor acte şi situaţii esenţiale în apărarea intereselor autorităţii locale în lupta cu revendicatorii. Un exemplu elocvent îl constituie şi cel mai recent caz de retrocedare, şi anume lotul de 235 mp aparţinând notificatorului Constantin Ţigău, un alt "actor" important în piesa Concordia.
Primăria a pierdut aproape 1.400 mp în Concordia
Pe scurt, suprafaţa de 235 mp era parte în indiviziune a unui teren de 386 mp, din care deja fuseseră retrocedaţi 151 mp, iar solicitarea moştenitorului Ţigău a fost, practic, doar o chestiune pur procedurală. Bărbatul a susţinut în faţa instanţei că este unicul moştenitor al terenului în suprafaţă de 235 mp ce a aparţinut Elenei Ţigău, (fostă Ceaprazi), mama reclamantului. De menţionat că şi cei 151 mp au fost retrocedaţi în urma unor procese în instanţă, iar în final terenul a ajuns în proprietatea lui Simion Cloşcă, cel care a cumpărat de altfel şi cei 988 mp retrocedaţi în 2006 în natură, sub semnătura fostului primar PNL-ist Constantin Sever Cibu. Revenind la "implicarea" duo-ului Pamfil - Iorga în povestea retrocedării celor 235 mp, ar trebui subliniat că în urma anchetei realizate de "Obiectiv Vocea Brăilei" au apărut elemente noi în favoarea municipalităţii pe care, din păcate, aceasta din urmă nu le-a utilizat în apărare în cadrul procesului cu Ţigău. De exemplu, s-a descoperit că familia Ţigău a primit bani cu titlu de despăgubire la momentul exproprierii pentru cauze de utilitate publică, informaţie care răstoarnă complet datele problemei. Concret, Anton Mircea Ţigău şi fiul său Constantin Doru Ţigău au primit 47.873 lei pentru exproprierea imobilului din str. Ghioceilor nr. 2, ceea ce la nivelul anilor '80 constituia o sumă importantă de bani, mai mult de jumătate din valoarea unui autoturism Dacia. În plus, familiei i s-a repartizat un apartament din fondul de stat. De asemenea, un alt semn de întrebare apare şi ca urmare a intrării în ecuaţie a Floricăi Ţigău, cea de a doua soţie a lui Ţigău senior, decedată în urmă cu mai mulţi ani, care a dat peste cap complet afirmaţia revendicatorului, ca fiind unic moştenitor. Pentru a contracara acest argument, Ţigău a deschis un nou proces prin care urmăreşte anularea documentului de moştenire ce o includea pe defuncta Florica Ţigău.
Aşadar, dacă tragem linie, până la acest moment au fost retrocedate 3 loturi de teren din piaţă în suprafaţă de 1.374 mp (988 mp, plus 151 mp, plus 235 mp) intrată în proprietatea şi administrarea lui Simion Cloşcă. Ar mai fi de adăugat că mai există un litigiu vizând suprafaţa de 390 mp tot în Concordia, iar în primă instanţă municipalitatea a pierdut procesul, aflat în prezent pe rolul Curţii de Apel Galaţi.
Tir încrucişat cu plângeri penale
Dar scandalul celor 235 mp nu s-a terminat încă. Astfel, Ţigău a trecut în primăvara lui 2010 la punerea în executare a sentinţei în urma unui proces care s-a judecat suspect de repede. În 8 luni, cu tot cu vacanţa judecătorească şi greva magistraţilor, Ţigău a obţinut prin hotărâre definitivă cei 235 mp. Reacţia autorităţii locale a fost aceea de a puncta în toată documentaţia aferentă procedurii că la mijloc sunt bunuri publice ale municipiului. În replică, Ţigău le-a făcut plângeri penale membrilor acestei comisii, în frunte cu edilul- şef Aurel Simionescu, fostul viceprimar Stănel Necula, din partea DAPT, fostul şef al instituţiei, Simona Drăghincescu şi subalterna acesteia la vremea respectivă, Silvia Constantin, plus încă doi reprezentanţi din partea aparatului de specialitate pe probleme de cadastru al Primăriei, adică fostul arhitect şef Romeo Toia şi Ionel Nechifor. Practic, Ţigău s-a plâns că i s-au băgat sistematic beţe-n roate în demersul său de a-şi reîntregi proprietatea. Totuşi, membrii comisiei nu au făcut altceva decât să încerce apărarea averii publice a municipiului, întrucât lotul lui Ţigău nu este liber de sarcini, ci ocupat de bunuri publice: platforma betonată, reţele de utilităţi, copertină cu stâlpii de susţinere. Iar dovada că sunt bunuri publice a venit chiar la finele anului trecut, când s-a completat, prin hotărâre a mini-parlamentului local, lista cu inventarul domeniului public al municipiului, fiind incluse şi activele de mai sus. Ce s-a întâmplat cu aceste bunuri? Într-un final au fost predate spre folosinţă cu titlu gratuit actualului administrator al sectorului privat de piaţă şi proprietar al terenului, adică lui Simion Cloşcă.
La schimb, Direcţia Pieţelor sub conducerea Simonei Drăghincescu i-a făcut plângere penală lui Constantin Ţigău, pe care îl acuză de înşelăciune. De fapt, instituţia a arătat cu acte descoperite ulterior că revendicatorul a ascuns instanţei informaţii care ar fi schimbat cursul şi rezultatul judecării procesului privind revendicarea terenului de 235 mp din Concordia: este vorba de faptul că Ţigău a minţit când a susţinut în faţa instanţei că este unic moştenitor al terenului. În plus, nu a amintit nimic despre faptul că familia sa a fost despăgubită pentru deposedarea abuzivă din regimul comunist. Din acest motiv, DAPT a introdus o cerere de revizuire a sentinţei prin care Ţigău a fost "împroprietărit" la foc automat cu 235 mp.
"Am avut dreptate: atât activele respective cât şi terenul sunt bunuri publice!"
"Am susţinut şi o voi face în continuare: discutăm despre bunuri publice ale municipiului şi includ aici terenurile retrocedate în natură, precum şi construcţiile realizate pe acestea cu bani publici. Ar fi trebuit dispus prin hotărâre de CLM transferul din proprietatea publică în proprietatea privată a municipiului a respectivului teren şi abia apoi retrocedarea către proprietar. Lucrurile nu s-au derulat astfel şi cu toate acestea, nici comisia de retrocedare şi nici DAPT nu s-au opus procedurii şi au predat fără probleme terenul. Totuşi, în procesul verbal de predare-primire s-a menţionat că este vorba despre bunuri publice. Mai mult, chiar la finele anului trecut a fost aprobată o hotărâre de Consiliu Local prin care s-a completat domeniul public cu activele platformă betonată, copertină metalică precum şi stâlpii de susţinere de pe amplasamentul sectorului de piaţă retrocedat şi ajuns în proprietatea lui Simion Cloşcă. Conţinutul acestei hotărâri constituie o dovadă în plus că am avut dreptate la vremea respectivă şi este o recunoaştere implicită a faptului că atât activele respective cât şi terenul sunt bunuri publice", ne-a declarat Simona Drăghincescu, fostul şef al Administraţiei Pieţelor.
"Nu putea fi blocat întreg aparatul Primăriei pentru a rezolva instant cazul lui Ţigău"
Referitor la anunţul procurorilor de la DNA Galaţi, edilul-şef a punctat că singurul comentariu pe care îl poate face este acela că se aşteaptă ca instituţia să-şi facă treaba corect.
Cu privire la plângerile penale ale lui Ţigău, Simionescu a explicat: "Aşa cum am spus încă de la început, nu trebuia să se ajungă aici. După o perioadă de ani de zile în care s-au tot purtat discuţii pe marginea dosarului de revendicare pe numele lui Ţigău, o întârziere de câteva zile, aşa cum ni s-a reproşat în plângerile respective, nu cred că era o problemă. Cu alte cuvinte, a aşteptat atâţia ani rezolvarea cazului şi s-a supărat într-un final că s-a întârziat cu doar câteva zile... Şi oricum nu putea fi blocat întreg aparatul Primăriei pentru a rezolva instant cazul lui Ţigău aşa cum se dorea". De asemenea, Simionescu a subliniat că, la acest moment, Primăria mai are două procese care au ca obiectiv Piaţa Concordia "şi mă refer aici la acţiunea formulată pe Legea 10/2001 pentru un lot de 390 mp, precum şi la acţiunea lui Ţigău, prin care încearcă să răstoarne documentele de moştenire. Aşadar, lucrurile nu sunt definitive în legătură cu acest subiect. După ce lucrurile se vor fi lămurit, vom putea avea o discuţie cu administratorul zonei respective de piaţă referitoare la bunurile care au fost prinse în inventarul domeniului public de pe amplasamentul pieţei respective", a punctat Aurel Simionescu.
HCLM la care au făcut referire Simona Drăghincescu şi Aurel Simionescu are numărul 416/15 decembrie 2010 şi la articolul 1 precizează că se completează poziţia nr. 7 Capitolul G - Sisteme de infrastructură privind administrarea domeniului public cu terenurile aferente - Pieţe şi bazare din Inventarul Domeniului Public al Municipiului Brăila cu platforma betonată, copertina şi 3 module comerciale pe amplasamentul Pieţei Concordia.
