Elena Udrea susţine într-o postare de pe Facebook, în contextul în care numele fostului ei soţ, Dorin Cocoş, apare în dosarul şefei DIICOT, că nu are niciun fel de implicare în cazul retrocedărilor supraevaluate şi că nu a vorbit niciodată cu Alina Bica despre activitatea acesteia la ANRP.
"Nu ştiu nimic despre cazul retrocedărilor supraevaluate în care ar fi implicaţi doamna Alina Bica şi fostul meu soţ, Dorin Cocoş. Nu am nicio legătură cu acest subiect şi niciun fel de implicare în acest caz. Relaţia de prietenie pe care o am cu doamna Alina Bica este de notorietate publică, nu am ţinut-o niciodată ascunsă şi a început ca urmare a colaborării în Guvernul din care amândouă am facut parte", scrie Udrea.
Preşedintele PMP ţine să precizeze, "văzând că s-a speculat pe ideea nominalizării" Alinei Bica în comisia de la ANRP, că acesta "a reprezentat acolo Ministerul Justiţiei ca efect al legii".
"Precizez că nu am discutat niciodată cu doamna Bica despre activitatea ei la ANRP, nici când era acolo, nici după ce a plecat din respectiva Comisie. Mai mult, până la suspendarea activităţii Agenţiei, nu am ştiut măcar ca ea este cea care reprezintă Ministerul Justiţiei (MJ) în restituirea proprietăţilor, nefiind un aspect care să fie de interes pentru activitatea mea în Guvern", adaugă Elena Udrea.
Numai cuvinte de laudă despre Bica
Şefa PMP are, în aceeaşi postare, cuvinte de laudă despre Bica. "Am apreciat întodeauna profesionalismul doamnei Alina Bica, recunoscut prin participarea sa la elaborarea celor două noi Coduri Penale şi la menţinerea legalităţii actelor adoptate de Guvern pe care chiar ea le aviza, de regulă, din partea MJ", notează Udrea, care conchide susţinând că nu ştie faptele de care este acuzată şefa DIICOT, dar că speră că acesta "îşi va putea dovedi nevinovăţia în faţa legii".
Înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe un site au apărut mai multe fotografii cu Elena Udrea alături de Alina Bica, la Paris. După câteva ore de la apariţia fotografiilor, site-ul respectiv nu a mai putut fi accesat.
Soţul Elenei Udrea a cerut şpagă de 10 milioane de euro
Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni "pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP" în vederea soluţionării dosarului în care Gheorghe Stelian, zis Stelu, cerea despăgubiri pentru terenul supraevaluat cu 61 de milioane de euro, se susţine într-o declaraţie dată anchetatorilor care instrumentează cauza despăgubirilor, conform unor documente DNA ce au stat la baza deciziei de arestare a şefei DIICOT Alina Bica.
În respectiva declaraţie se mai afirmă că Gheorghe Stelian a cumpărat de la un anume Dino Sinigalia, în 2010, drepturi litigioase pentru terenul de 13 hectare din zona Plumbuita.
"După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine ....După ce s-a nominalizat un evaluator, GS i a dat un plic cu bani ....100.000 lei.. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, ...valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei, şi Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 Euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP în vederea soluţionării dosarului.... Cocoş Dorin, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro", a mai spus persoana audiată de anchetatori, citată în aceleaşi documente.
Afaceri Udrea - Stelian
Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.
Şefa DIICOT, Alina Bica, a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Ea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian pentru un teren de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu 61 de milioane de euro. Şefa DIICOT era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.
