Senatorul Titus Corlăţean a fost chemat ieri la DNA, pentru a fi audiat într-un dosar privind suspiciuni de corupţie. „Am venit, discut cu procurorii şi vedem", a afirmat, la intrare, fostul ministru de Externe, susţinând că este citat în calitate de martor. Întrebat dacă este vorba despre dosarul „Diaspora", el a spus: „Da", relatează agerpres.ro.
Potrivit unor surse judiciare, în dosar ar exista şi două denunţuri la adresa premierului Victor Ponta. Este, prin urmare, de aşteptat ca şi acesta să fie chemat la DNA. Tot surse din interiorul sistemului juridic afirmau că Direcţia Anticorupţie are în lucru mai multe dorare unde figurează nume grele de politicieni.
„Sper să nu fie nicio problemă!"
Intervievat de presă, preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, cu referire la audierea lui Corlăţean la DNA, că speră să nu fie nicio problemă pentru social-democrat, având în vedere că nu crede că a greşit cu ceva cât a fost în Guvern. „Sper să nu fie nicio problemă. Nu cred că Titus Corlăţean a greşit cu ceva atunci când a fost ministru", a spus Dragnea.
Întrebat dacă se aşteaptă să fie şi el chemat în faţa procurorilor în acest dosar, Dragnea a negat. „Sunt chemat pentru referendum, asta am înţeles, dar pentru aia nu-mi dau seama de ce", a spus fostul ministru al Dezvoltării şi vicepremier la vremea respectivă.
Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit iniţial pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), prin conexarea a şase dosare penale care au vizat plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului. Faptele sesizate în plângeri sunt abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.
Demisii după demisii
DNA a cerut, în 2 decembrie 2014, dosarul de la PICCJ, întrucât DNA avea în lucru un alt dosar care vizează aceleaşi fapte. În 8 decembrie 2014, Autoritatea Electorală a transmis mai multe documente solicitate de DNA, între acestea numărându-se corespondenţa intra şi interinstituţională privind votul din diaspora. La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.
Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.
După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate. La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca „om de onoare", „într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile".
