• după ce procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a grupării infracţionale conduse de interlopul Titi Sgîrcitu, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Brăila • au fost invocate însă unele excepţii, de către inculpaţi, astfel că judecătorii trebuie să decidă dacă le admit sau nu • cu siguranţă, procesul va fi unul îndelungat, mai ales că, deocamdată, nu s-a stabilit niciun prim termen de judecată
Inculpaţii din dosarul “Cămătarii - Reţeaua Sgîrcitu” au invocat unele excepţii în cauza înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, în speranţa că vor scăpa de unele dintre acuzaţii, dar şi că astfel vor obţine o tergiversare a judecăţii. Luna trecută, înainte de Paşti, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a grupării infracţionale conduse de interlopul Titi Sgîrcitu, alături de acesta fiind judecaţi în cauză şi fosta sa soţie, Liliana Valentina Ştefan, alături de alte cinci persoane.
Până la acest moment, chiar dacă s-a făcut un nou dosar, ce are ca temă “măsuri şi excepţii”, nici aici nu s-a stabilit vreun termen. Oricum, până nu se va decide dacă rechizitoriul procurorilor este în regulă, din toate punctele de vedere, iar acuzaţiile sunt fondate, nu se poate da start procesului. La fel s-a întâmplat şi cu dosarul “Ahmeya”, unde acuzata principală este Liliana Sgîrcitu, în care judecata a început efectiv după mai bine de un an de zile de la trimiterea către instanţă.
După cum v-am informat, la data de 14 aprilie, procurorii de la Structura Centrală a DIICOT au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Titi Sgîrcitu, Ion Croitoru, Lenuţa Croitoru, Liliana Valentina Ştefan (fostă Sgîrcitu), Maria Pană, Dumitrel Pană şi Claudiu Daniel Ştefan. Potrivit achetatorilor, la sfârşitul anului 2008, premergător comiterii infracţiunilor menite să prejudicieze Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (Dosarul “Ahmeya”), inculpaţii nominalizaţi au conceput şi dezvoltat o “grupare criminală”, obiectivul primordial al acesteia fiind comiterea unor infracţiuni de violenţă împotriva persoanelor cărora în prealabil le fuseseră acordate împrumuturi băneşti cu dobândă. Persoanele care făceau greşeala de a se împrumuta la gruparea “Sgîrcitu”, aveau apoi parte de experienţe traumatizante, din care nu lipseau ameninţările, ceea ce îi determina pe oameni să îşi dea propriile case, acesta fiind şi scopul membrilor grupării.
Astfel, erau identificate persoane vulnerabile financiar cărora le erau acordate sume de bani cu titlu de împrumut, pentru care erau percepute dobânzi într-un procent de 9-10% din suma împrumutată. Pentru garantarea plăţii împrumutului şi a dobânzilor erau alocate garanţii imobiliare, fie la momentul încheierii contractului, fie pe parcursul derulării acestuia. Profitând de imposibilitatea debitorilor de a mai achita dobânzile masive solicitate, inculpaţii impuneau, prin constrângere, încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil.
Procurorii au mai arătat faptul că, dacă aceste presiuni nu aveau rezultatul urmărit, inculpaţii Sgîrcitu Titi şi Croitoru Ion apelau la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intra în posesia banilor care le erau datoraţi.
Inculpaţii din acest dosar sunt acuzaţi de comiterea mai multor infracţiuni, camăta, şantajul şi spălarea de bani fiind în top. La sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, grupul infracţional a fost destructurat de DIICOT, toată gaşca lui Sgîrcitu, adică unchi, mătuşe, verişori, fraţi, care proveneau însă din familia fostei soţii, fiind săltaţi de acasă şi trimişi în spatele gratiilor. La scurt timp, cei arestaţi, în frunte cu liderul Titi, au scăpat.
În urma percheziţiilor efectuate, în octombrie, de procurori, în locuinţa soţilor Sgîrcitu s-au găsit teancuri de contracte de vânzare-cumpărare, donaţie şi chei de apartamente, toate etichetate, evident pentru a se şti de unde provin.
