• după ce dosarul s-a tot plimbat de la o instanţă la alta şi, în final, a ajuns tot la Tribunalul Brăila, acum judecata se amână din nou • asta pentru că au fost invocate noi excepţii, iar decizia va fi luată de Tribunalul Brăila abia în luna octombrie • ultima a fost cea privind excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, invocată chiar de fosta doamnă Sgîrcitu
Judecata în dosarul «Ahmeya» se tot amână, asta pentru că inculpaţii invocă ba o excepţie, ba alta. Acum, după ce dosarul a fost retrimis către Tribunalul Brăila, au apărut şi nemulţumirile privind rechizitoriul procurorilor DIICOT.
Aşa că, noile excepţii invocate de inculpaţi s-au adunat într-un alt “dosărel “, iar judecata acestuia este programată tocmai pentru data de 7 octombrie. Abia după ce se dă pentru el verdictul final, poate începe efectiv procesul în megadosarul «Ahmeya».
La data de 11 august, după decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, plimbarea dosarului «Ahmeya» de la instanţă la alta s-a terminat. Cei care se vor ocupa de judecarea cauzei sunt, până la urmă, tot judecătorii Tribunalului Brăila. Instanţa supremă a judecat conflictul de competenţă ivit între Tribunalul Brăila şi Tribunalul Bucureşti şi a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii Vasile Sorica, Creţu Paul, Ştefan (fosta Sgîrcitu) Liliana Valentina, Vasile Daniela, Serghiev Iolanda Ionica şi SC Ahmeya Pharm SRL, prin administrator judiciar, în favoarea Tribunalului Brăila. Asta după ce, la sfârşitul lunii mai, în baza unei excepţii invocate de inculpata Liliana Valentina Ştefan, fostă Sgîrcitu, privind necompetenţa teritorială, Tribunalul Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare. Totuşi, nici instanţa brăileană nu considera că trebuie să judece dosarul “Ahmeya”. Aşa că acesta s-a plimbat între instanţe mai bine de 2 luni.
Reamintim că, în dosarul “Ahmeya”, inculpaţii sunt acuzaţi de către anchetatori de “constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, instigare la fraudă informatică, uz de fals în formă continuată, fals
material în înscrisuri oficiale, fals intelectual în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată”.
Concret, inculpaţii, alături de alţi medici specialişti şi foşti angajaţi ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate au reuşit să deconteze reţete fictive, prejudiciul cauzat CJAS fiind în sumă de 7.057.613 lei.
