• nu mai puţin de 6 actuali sau foşti aleşi locali care au probleme de integritate ar putea scăpa curaţi lacrimă după modificarea legislaţiei în domeniul incompatibilităţii şi integrităţii avertizează Agenţia Naţională de Integritate • “Propunerea legislativă va avea efect diminuarea până la eliminare a sancţiunilor ce decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor”, susţine ANI • lista norocoşilor de la Brăila îi include pe Gheorghe Bunea Stancu, primarii Gheorghe Ionel, Nicolae Niţescu şi Alexandru Moşescu, plus fostul viceprimar Alexandru Dănăilă şi ex-consilierul municipal Tudorel Arbunea
Şase aleşi locali, o parte dintre ei încă pe funcţii de demnitate publică, sunt norocoşii pe care legile lui Florin Iordache îi scapă de “anatema” ANI şi-i curăţă de incompatibilităţi şi conflicte de interese. Lista este deschisă de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, urmat de primarii încă în funcţie de la Însurăţei, Gheorghe Ionel, de la Măraşu, Nicolae Niţescu şi de la Mircea Vodă, Alexandru Moşescu, şi se încheie cu fostul viceprimar Alexandru Dănăilă şi ex-consilierul municipal Tudorel Arbunea. Lista a fost făcută publică de către Agenţia Naţională de Integritate pentru echipa site-ului Alianţei pentru o Românie Curată, ca un semnal de alarmă menit să atragă atenţia asupra intereselor ce se ascund în spatele modificărilor legislative pe care Comisia Florin Iordache de la PSD, zis şi “Altă întrebare!”, se grăbeşte să le promoveze pe ultima sută de metri a acestui an. La nivel naţional este vorba despre 675 de cazuri de parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri, printre care, după cum arătam mai devreme, se numără şi 6 brăileni care au probleme cu ANI.
Peste 600 de aleşi locali din toată ţara ar scăpa de sub lupa ANI
Agenda de lucru a Comisiei Florin Iordache de la PSD de modificare a legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate ar putea avea efecte devastatoare asupra cazuisticii ANI, avertizează agenţia într-un răspuns pentru Alianţa pentru România Curată. Practic, toate cazurile ANI – acolo unde nu s-a ajuns deja la sentinţe definitive sau la aplicarea de sancţiuni – ar putea fi anulate. Potrivit informaţiilor ANI, la nivel naţional, este vorba de 675 de cazuri de parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene şi consilieri. Printre ei şi ministrul Transporturilor Felix Stroe, găsit incompatibil pe când era consilier local la Constanţa. Printre potenţialii beneficiari ai schimărilor legislative se numără parlamentari precum Şerban Mihăilescu, Liviu Harbuz, Steluţa Cătăniciu, Anghel Stanciu, Emanoil Savin, Cornel Resmeriţă şi foştii parlamentari William Brânză, Relu Fenechiu, Laurenţiu Nistor sau Mădălin Voicu.
Potrivit ANI, cele două modificări aruncă în aer tot ce a făcut agenţia de la înfiinţare până acum. Într-un răspuns pentru România Curată, ANI explică care sunt efectele celor două articole noi:
“Propunerea legislativă va avea efect diminuarea până la eliminare a sancţiunilor ce decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor în aşa fel încât:
1. persoana în cauză să poată ocupa aceeaşi funcţie care a generat starea de incompatibilitate ori conflictul de interese, precum şi orice altă funcţie, aceasta fiind posibil prin încetarea interdicţiilor, fiind încălcat astfel principiul neretroactivităţii deciziilor Curţii Constituţionale şi ale legii civile;
2. destituirea să poate să fie realizată numai din demnitatea publică în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate.
3. posibilitatea de rotire în funcţiile publice a persoanelor care au încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor sau conflictului de interese, contrar dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 418/2014”, se arată în răspunsul ANI.
De precizat că Senatul, ca for decizional, a adoptat, luni, 18 decembrie, propunerea legislativă care modifică legea ANI şi care prevede că interdicţiile aplicate aleşilor pe baza rapoartelor agenţiei, la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013, încetează de drept. Chiar şi aşa stând lucrurile, ANI, în comunicatul transmis celor de la Alianţa România Curată subliniază că, în realitate “Modificările (...) pot afecta aplicarea sancţiunilor în toate cazurile finalizate de ANI şi anume cele nedefinitive (aflate pe rolul instanţelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate), cât şi cele definitive şi irevocabile câştigate şi pentru care nu au fost aplicate încă sancţiuni disciplinare. Cu referire la funcţiile elective, precizăm faptul că modificarea legislativă poate afecta aplicarea sancţiunilor într-un număr de 675 de dosare privind parlamentari şi aleşi locali (foşti sau actuali)”. În continuare cei de la Agenţie publică lista nominală a celor 675 de dosare la care face referire.
Cine sunt norocoşii de la Brăila?
De departe cel mai răsunător scandal pe plan local pe care-l are ANI este cel cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu în două dosare “Sportul” şi “Concivia”. În primul dosar, ex-şeful de la CJ este acuzat de ANI că ar fi încălcat regimul juridic privind conflictul de interese şi ar fi săvârşit “infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie”. Potrivit comunicatului ANI, din data de 31 august 2012, Stancu a întocmit şi adoptat atât expunerile de motive, cât şi hotărârile Consiliului Judeţean Brăila, şi a semnat contractele de asociere între CJ Brăila cu SC Clubul de Fotbal Brăila SA, respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club “Dunărea” Brăila, în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. De precizat că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au preluat acest dosar, după ce acuzaţiile Agenţiei Naţionale de Integritate au căpătat iz penal.
În cel de-al doilea dosar iniţiat de ANI, “Concivia”, inspectorii de integritate au arătat că, în calitate de şef al CJ Brăila, Bunea Stancu a acordat cinci contracte în valoare totală de 2,7 milioane de lei, fără TVA, firmei “Concivia”, pe care o controla la vremea respectivă prin intermediul “Bursagrirom” SA. În ce priveşte acest dosar, în 2015, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei au dispus suspendarea judecăţii conform art 244, alin. 1, pct. 2, din Codul de Procedură Civilă (CPC). Mai exact, potrivit CPC, instanţa poate suspenda judecata când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o influenţă hotărâtoare asupra deciziei ce urmează să se dea.
În ordine cronologică, următoarele două dosare iniţiate de ANI vizând doi primari de comună din judeţul nostru, încă în funcţie de altfel, au fost pe numele primarului de la Măraşu, liberalul Nicolae Niţescu (iulie 2014) şi a colegului, inclusiv de partid, de la Mircea Vodă, Alexandru Moşescu (octombrie 2014).
În cazul lui Nicolae Niţescu, ANI a anunţat constatarea existenţei stării de incompatibilitate “începând cu data de 13 august 2010, întrucât, simultan cu funcţia de primar, deţine şi calitatea de reprezentant al comunei Măraşu în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila S.A. Totodată, acesta a întreprins în perioada 2008-2012 şi alte activităţi remunerate pe lângă cea de primar, de pe urma cărora a încasat venituri de la Instituţia Prefectului Judeţului Brăila, Direcţia pentru Agricultură Brăila şi Primăria Oraşului Făurei, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. f) şi k) din Legea nr.161/2003”. În momentul în care a fost contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” pentru a obţine un punct de vedere vizavi de acest subiect, Niţescu s-a arătat extrem de contrariat de constatarea inspectorilor ANI, subliniind că toţi primarii din judeţul nostru se regăsesc în situaţia sa, fiind reprezentanţi în Adunarea Generală a Acţionarilor la CUP Dunărea. De punctat că pe lista Agenţiei de Integritate privind exemple de aleşi care ar scăpa basma curată ca urmare a modificării legii ANI, dosarul primarului de la Măraşu figurează ca fiind definitiv şi irevocabil câştigat de agenţie.
În cel priveşte pe liberalul de la Mircea Vodă apare menţiunea că dosarul este pe rolul instanţei, dar în septembrie anul acesta Curtea de Apel Galaţi a respins, pentru a doua oară, ca nefondată, contestaţia primarului Alexandru Moşescu. El a fost acuzat de inspectorii de integritate că se află în conflict de interese în materie administrativă, întrucât, încheiase, în calitate de Primar al Comunei Mircea Vodă, un contract de prestări servicii medicale cu Cabinetul medical al Comunei Mircea Vodă, cabinet în cadrul căruia soţia sa deţinea funcţia de asistent medical. Contactat, la vremea respectivă, Alexandru Moşescu nu a negat existenţa contractului, însă a precizat că toate constatările inspectorilor ANI sunt exagerate şi că totul a pornit, cel mai probabil, de la o sesizare venită din mediul politic.
Anul 2015 a adus o surpriză neplăcută primarului oraşului Însurăţei, social-democratul Ionel Gheorghe, el fiind declarat incompatibil de ANI, după ce instituţia a constatat că, imediat după alegerile din 2012, Gheorghe nu a renunţat la poziţia de membru în Consiliul de Administraţie al Grupului Şcolar Industrial din localitate. Contactat telefonic primarul oraşului Însurăţei nu s-a arătat surprins de decizia inspectorilor, punctând însă că nu a greşit cu nimic, activitatea sa la unitatea de învăţământ fiind neremunerată.
Ultimul capitol al “salvaţilor” prin modificarea legii ANI sunt doi foşti consilieri municipali, unul dintre ei fost viceprimar, este vorba despre liberalul Alexandru Dănăilă, actual consilier judeţean şi şeful organizaţiei PNL Brăila, şi UNPR-istul Tudorel Arbunea, între timp ieşit complet din sfera politică locală.
Primul vizat a fost Tudorel Arbunea, în mai 2016 ANI publicând un comunicat prin care brăileanul a fost declarat în stare de incompatibilitate. Potrivit documentului, în perioada exercitării mandatului de consilier local de către Tudorel Arbunea, S.C. Administraţia Pieţelor şi Târgurilor SA Brăila, (societate comercială înfiinţată de către Consiliul Local al municipiului Brăila) a încheiat la data de 16.03.2015, în calitate de achizitor, un contract de servicii în valoare totală de 202.878 lei la care se adaugă TVA în cuantum de 48.690 lei cu S.C. DIOP SECURITY S.R.L. (societate comercială în cadrul căreia Arbunea Tudorel deţine funcţia de administrator şi calitatea de asociat) în calitate de prestator. La vremea respectivă Arbunea nu a dorit să comenteze subiectul. Fostul consilier se luptă în instanţă cu ANI pe acest subiect.
La fel şi fostul viceprimar Alexandru Dănăilă pe care ANI l-a acuzat că s-a aflat în incompatibilitate ocupând simultan poziţia de viceprimar şi cea de reprezentant al CLM în câteva Consilii de Administraţie ale unităţilor de învăţământ din municipiu, deşi legea nu permite acest lucru.
Susceptibilitate şi nemulţumire faţă de abordarea PSD în rândul celor vizaţi
Modificările la legile incompatibilităţii adoptate de PSD-işti nu par să le dea mari speranţe unora dintre brăilenii care figurează pe lista ANI. Mai exact, cei care au răspuns apelurilor redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei” privind acest subiect, au criticat abordarea social-democraţilor, precizând că în spatele acestor modificări se urmăreşte strict “albirea” unor personaje care au avut probleme de incompatibilitate în perioada 2007 - 2013.
“Aştept încă motivarea Curţii de Apel cu privire la starea mea de incompatibilitate, după care voi face recurs la Înalta Curte dacă va fi cazul. O să aştept decizia finală, pe care o voi respecta. Dar vreau să subliniez că este o chestiune care nu ţine de conflict de interese, nu ţine de latura penală a situaţiei, nu am încasat niciun ban din prezenţa mea în Consiliul de Administraţie, a fost pur şi simplu o funcţie de reprezentare care era cerută de o altă lege la momentul respectiv. Şi nu sunt singurul, sunt mulţi în ţară care au fost în situaţia asta, doar pentru că legislaţia nu era clară pe zona respectivă. Din discuţiile pe care le-am avut cu avocatul meu starea mea de incompatibilitate va trebui să se judece în continuare la Înalta Curte”, a declarat Alexandru Dănăilă, preşedintele PNL Brăila. Mai mult, acesta a punctat că, într-adevăr, au fost discuţii în trecut între partidele politice privind clarificarea legilor care vizează incompatibilităţile, însă ceea ce fac în prezent PSD-iştii s-a depărtat mult de atunci.
O părere asemănătoare a afişat şi primarul comunei Mircea Vodă, liberalul Alexandru Moşescu, care de asemenea s-a declarat nemulţumit de abordarea social-democraţilor: “Cred că trebuia făcută o diferenţă între speţe. Pentru că sunt multe situaţii precum cele cu membru în Consiliile de Administraţie şi multe altele. Aici aş fi vrut să se facă nişte clarificări. Nu toţi la grămadă aşa, se anulează rapoartele! Nu mi se pare normal!”.
În completare mai trebuie spus că plenul Camerei Deputaţilor a decis, miercuri, că parlamentarii, miniştrii, prefecţii şi primarii pot fi comercianţi persoane fizice, amendând în acest sens un proiect de lege depus de UDMR. Camera este for decizional.
Totodată, Coaliţia de guvernare PSD- ALDE a votat un alt proiect de lege care exceptează zeci de companii de stat de la aplicarea prevederilor OUG nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice în sensul că a dat liber la numiri politice de manageri în companiile de stat.
Cine este România Curată
Alianţa pentru România Curată este “un portal de bună guvernare finanţat în prezent de cititorii săi prin contribuţii voluntare”. Membru fondator al acestui proiect este Alina Mungiu - Pippidi, doctor în psihologie socială al Universităţii din Iaşi, activistă a societăţii civile din România din 1989 şi iniţiatoare a Contractului cu România şi a Contractului cu Clasa Politică (1996). Ea este preşedinte fondator al Societăţii Academice din România şi consultant pentru mai multe instituţii şi guverne europene (Olanda, Suedia, Austria), precum şi pentru Banca Mondială, NATO şi FMI.
Site-ul Alianţei pentru o Românie Curată este o pagină de dezvăluiri deschisă publicului, conţinutul fiind creat de voluntari.
Magistraţii brăileni, a treia zi de protest în faţa Palatului Justiţiei
Ieri, în jurul orei 12:00, magistraţii Judecătoriei Brăila (colegii lor care se aflau în sălile de judecată au rămas “pe baricade”) au protestat, din nou, împotriva modificărilor aduse legilor justiţiei de “comisia Iordache” şi de parlamentarii actualei puteri. Li s-au alăturat procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila şi ai Parchetului de pe lângă Tribunal, purtând, fiecare, în mână, câte o coală de hârtie cu următoarele cuvinte: “Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
Este un fragment din Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, lege modificată, deja, şi trecută prin Camera Deputaţilor şi Senat. Este jurământul depus de fiecare magistrat român la intrarea în profesie.
Astăzi, magistraţii judecători şi procurori vor protesta, din nou, pe treptele Palatului de Justiţie din Brăila, alăturându-se, astfel, miilor de magistraţi din toată ţara, care nu au fost şi nu pot fi de acord cu modificările aduse legilor justiţiei, Codului penal român şi Codului de procedură penală. (Marian GHEORGHE)
