Spre deosebire de alte alegeri locale, anul trecut au intrat atât în CLM cât și în CJ multe nume noi de la PSD și PNL. Totodată printre new-entry sunt și mulți tineri, dar și mulți profesioniști cu calificări superioare de la care cetățenii Brăilei ar putea avea așteptări. În acest context, ziarul “Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o rubrică nouă destinată în exclusivitate consilierilor municipali și județeni aflați la primul mandat. Pentru început, în cadrul acestei rubrici vor intra mini-interviuri asezonate cu CV-urile noilor consilieri.
Dorel Vîlsan are 53 de ani și este născut și crescut în Brăila. Este absolvent al Academiei de Poliție “Alexandru Ioan Cuza” București, profil Științe Juridice, specializarea Drept, promoția 1993. A urmat mai apoi studii postuniversitare în cadrul aceleiași instituții de învățământ, specializarea Științe Penale și deține un master în specializarea “Drept și Administrație Publică Europeană”. În perioada 1993 – 2017 și-a desfășurat activitatea în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brăila în calitate de ofițer operativ și ofițer specialist serviciile de Ordine Publică, Cercetări Penale și Poliție Rutieră. În anul 2017 a solicitat trecerea în rezervă, la termen, din funcția de împuternicit șef al Serviciului Rutier Brăila.
A fost ales consilier județean pe lista Partidului Social Democrat Brăila în septembrie 2020. Ulterior, la constituirea Comisiilor de Specialitate din cadrul CJ a primit girul colegilor consilieri pentru a conduce Comisia de Administrație Publică, Juridic și Relații Internaționale dar și pentru a fi președintele Autorității Teritoriale de Ordine Publică.
- Cum vă simțiți în ședințele CJ Brăila?
-Sunt la primul mandat de consilier județean însă activitatea instituției nu mi-a fost străină. De-a lungul activității pe care am desfășurat-o în viața profesională am colaborat cu majoritatea instituțiilor publice, inclusiv cu Consiliul Județean Brăila. Primele ședințe pot să spun că au fost de acomodare însă am învățat repede mecanismul de funcționare și pot să declar că am găsit în noua componență a CJ Brăila profesionalismul la care mă așteptam.
- Ce nu vă place?
-E prematur să spun că nu îmi place ceva din ceea ce se întâmplă în cadrul ședințelor sau în funcționarea Consiliului Județean. De curând, am fost ales președintele Autorității Teritoriale de Ordine Publică și recunosc că este locul în care mă regăsesc complet.
-Ați schimba ceva la modul de organizare și funcționare al ședințelor?
-În modul de organizare și funcționare al ședințelor nu aș schimba nimic. Însă dacă ne referim la activitatea mea din ATOP, având în vedere faptul că în asigurarea ordinii publice pot exista, chiar și pentru o scurtă perioadă, sincope în desfășurarea activității, consider că se impune realizarea unui parteneriat real între administrație și instituțiile de ordine publică, în scopul soluționării problemelor comunității, al apărării drepturilor, libertăților și intereselor legale ale cetățenilor.
-Aveți vreun proiect personal pe care, cu ajutorul grupului de consilieri PSD, să-l promovați până la sfârșitul mandatului?
-Personal, apreciez că pe parcursul ultimilor ani a crescut presiunea asupra sistemului local de ordine și siguranță publică. Consider că este unul din domeniile spre care trebuie să ne înclinăm atenția. Vom urmări în perioada 2021 - 2024 eficientizarea sistemului de siguranță și ordine publică orientată către nevoile de securitate în slujba cetățeanului. Toate acestea le vom face asigurând instituțiile de ordine publică de sprijinul Consiliului Județean prin ATOP și nu numai. Voi avea o implicare majoră în acest sens însă toate acestea se vor face în echipă, echipă condusă de președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac. Este bine știut faptul că, în ultimii ani, sistemul de ordine publică din România a înregistrat o serie de disfuncționalități majore datorită subfinanțării cronice la care a fost supus. Sunt de notorietate situațiile legate de sumele alocate pentru investiții care sunt sub necesități, iar la cheltuielile materiale sumele alocate nu sunt acoperitoare până la sfârșitul anului.
Toate aceste lucruri s-au datorat, în primul rând, lipsei resurselor financiare și așteptării rectificărilor bugetare. În acest sens, consider că stabilirea prin lege a posibilității acordării unui sprijin logistic ar crea premisele unei stabilități pe termen mediu și lung în ceea ce privește asigurarea mijloacelor de lucru necesare. Pe cale de consecință, la nivelul ATOP Brăila, lucrăm la o propunere legislativă care vizează completarea Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, modificare care să garanteze o implicare corectă și sigură a administrației locale în susținerea logistică a sistemului de ordine publică, în efortul comun de prevenire și contracarare a fenomenului infracțional.
(A consemnat Monica PARASCHIV)
