Rod al stradaniei cercetatorului arhivist Stefania Botez si al directorului Directiei Judetene Braila a Arhivelor Nationale, Giani Oltianu, expozitia vernisata ieri, incepind cu ora 12.00, la sediul institutiei de pe strada Plevnei, a adunat laolalta zeci de documente vechi, de o valoare inestimabila, matrici sigilare realizate in ceara rosie, precum si facsimile ale unor inscrisuri privind istoria orasului si judetului Braila. Manifestarea - avind ca tema "175 de ani de la infiintarea institutiei Arhivelor Nationale ale Romaniei" - a fost prilejuita de un alt eveniment important pentru arhivisti si istorici, anume "Saptamina Arhivelor". Afara de documente si inscrisuri, au mai fost expuse sigilii realizate in ceara rosie, apartinind cancelariilor domnesti, precum si 21 de carti scose de arhivisti.
Cel mai vechi document (expus in facsimil) este privilegiul comercial de la 1368, acordat negustorilor brasoveni de Vladislav Vlaicu, domnul Tarii Romanesti - prima atestare documentara a Brailei. Urmeaza urice si hrisoave (de la 1374, 1392, 1406, 1444 si 1491), emise in cancelariile domnitorilor Vladislav Vlaicu, Roman Musat, Mircea Cel Batrin, Iancu de Hunedoara si Stefan cel Mare. Cartea lui Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare, datata 1 iulie 1505 - scrisa in limba slavona, pe pergament -, este pastrata si expusa in original. Prin acest document, domnul Moldovei intareste cumpararea satului Halmajesti, pe Tutova, de catre Mircea Erezeanu si surorile lui, pretul platit unui anume Jora fiind de "50 de zloti tataresti". Mai sint expuse hrisovul lui Mihai Viteazul (1597) si al lui Ioan Zapolya (1514), precum si scrisoarea lui Neacsu din Campulung, catre brasoveni (1521), primul document (cunoscut) scris in limba romana, cu caractere chirilice. Legatul (testamentul) Arhimandritului Hrisant Penetis, de la 1 ianuarie 1850 - prin care acesta lasa o parte din avere autoritatilor brailene pentru infiintarea unui pensionat de fete -, este un alt exponat de baza al colectiei de la Arhivele Nationale - Directia Judeteana Braila.
Alte inscrisuri se refera la alegerea magistratului si infiintarea politiei brailene (1831), numirea primului profesor la Braila, in persoana lui Ioan Penetis (1832), sistematizarea orasului (1833), planul urbei Braila, realizat de Berroczyn (1834), primele spectacole de cinematograf la Braila (1903) si primul film romanesc de lung metraj, "Razboiul de Independenta" (1912). Mai pot fi admirate facsimile ale actelor de nastere apartinind unor personalitati brailene: Gh. M. Murgoci (1872), Maria Filotti (1883) si Panait Istrati - Gherasim (1884).
Cel mai vechi document (expus in facsimil) este privilegiul comercial de la 1368, acordat negustorilor brasoveni de Vladislav Vlaicu, domnul Tarii Romanesti - prima atestare documentara a Brailei. Urmeaza urice si hrisoave (de la 1374, 1392, 1406, 1444 si 1491), emise in cancelariile domnitorilor Vladislav Vlaicu, Roman Musat, Mircea Cel Batrin, Iancu de Hunedoara si Stefan cel Mare. Cartea lui Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare, datata 1 iulie 1505 - scrisa in limba slavona, pe pergament -, este pastrata si expusa in original. Prin acest document, domnul Moldovei intareste cumpararea satului Halmajesti, pe Tutova, de catre Mircea Erezeanu si surorile lui, pretul platit unui anume Jora fiind de "50 de zloti tataresti". Mai sint expuse hrisovul lui Mihai Viteazul (1597) si al lui Ioan Zapolya (1514), precum si scrisoarea lui Neacsu din Campulung, catre brasoveni (1521), primul document (cunoscut) scris in limba romana, cu caractere chirilice. Legatul (testamentul) Arhimandritului Hrisant Penetis, de la 1 ianuarie 1850 - prin care acesta lasa o parte din avere autoritatilor brailene pentru infiintarea unui pensionat de fete -, este un alt exponat de baza al colectiei de la Arhivele Nationale - Directia Judeteana Braila.
Alte inscrisuri se refera la alegerea magistratului si infiintarea politiei brailene (1831), numirea primului profesor la Braila, in persoana lui Ioan Penetis (1832), sistematizarea orasului (1833), planul urbei Braila, realizat de Berroczyn (1834), primele spectacole de cinematograf la Braila (1903) si primul film romanesc de lung metraj, "Razboiul de Independenta" (1912). Mai pot fi admirate facsimile ale actelor de nastere apartinind unor personalitati brailene: Gh. M. Murgoci (1872), Maria Filotti (1883) si Panait Istrati - Gherasim (1884).
