• împodobit cu ornamente de aur, testamentul unui prelat grec, Arhimandritul Hrisant Hurezean, a fost redactat la 1 ianuarie 1850 • este vorba de un act de donaţie pentru înfiinţarea unei şcoli la Brăila • documentul se află în tezaurul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale
Căutând mai degrabă la cele sufleteşti decât la cele lumeşti şi urmând pilda marilor noştri înaintaşi, brăilenii de vază de odinioară şi-au donat agoniseala pentru binele şi ajutorarea celor mulţi. Aşa au fost, bunăoară, marele industriaş filantrop Nedelcu P. Chercea şi librarul Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei (care a lăsat urbei marele Teatru Rally, actual Maria Filotti).
Navigatori şi comercianţi iscusiţi, armatori, preoţi dar şi oameni de cultură, grecii din Brăila au contribuit, deopotrivă, la prestigiul oraşului dunărean şi au ridicat aici monumente care durează şi astăzi. Biserica Greacă, Şcoala Elenă de pe Rubinilor, Casa Embiricos (Casa Colecţiilor de Artă) şi câte şi mai câte stau mărturie pentru cele spuse mai sus. Tot ei au făcut donaţii importante oraşului, ca să fie pomeniţi peste veacuri.
Dovadă în sprijinul celor afirmate stau două importante acte de donaţie păstrate azi în tezaurul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila. Aceste documente stau la baza înfiinţării, în anul 1864, a Pensionului de fete “Familia Penetis şi Hagi Zurmale Hristofor”, devenit, ulterior Şcoala de fete “Penetis – Zurmale”. Şcoala a fost desfiinţată în timpul dictaturii comuniste. La fel s-a întâmplat cu toate instituţiile de învăţământ particulare din Brăila. Pe locul unde cândva se ridicase pensionul de fete grecesc se află acum Universitatea “Constantin Brâncoveanu”.
Primul document la care facem referire este Legatul (testamentul) Arhimandritului Hrisant Penetis Hurezeanu, fost egumen al Mănăstirii Hurezi, întocmit la data de 1 ianuarie 1850. Impresionant prin dimensiuni (are 84x60 cm) şi ţinută grafică, documentul este redactat pe hârtie pânzată, cu cerneală şi aur fluid, iar pe margini este împodobit cu minunate ornamente din aur. Documentul a fost bine păstrat într-o casetă metalică şi are aplicată pecetea în ceară roşie a binefăcătorului donator Hrisant Penetis.
Potrivit informaţiilor furnizate de arhivistul brăilean Ştefania Botez, “în anul 1850, Arhimadritul Hrisant Penetis Hurezeanu lăsa în administrarea municipalităţii, prin testament, mai multe imobile al căror venit trebuia să fie folosit pentru înfiinţarea şi întreţinerea unui pension de fete”. În respectivul pension urma să se înveţe, pe lângă alte discipline, limba greacă şi pianul. Visul arhimandritului avea să se împlinească mai târziu, pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza (în anul 1964). Potrivit celor consemnate în preţiosul document, prelatul grec dona municipalităţii inclusiv proprietăţile pe care le deţinea în Portul Brăilei.
Şcoala n-ar fi fost înfiinţată, poate, niciodată, dacă n-ar fi fost consemnată, ulterior, donaţia unui alt grec înstărit, comerciantul Hagi Hristofor Zurmale. La data de 9 ianuarie 1863, Zurmale întocmea testamentul prin care lăsa urmaşilor săi “averea mişcătoare şi nemişcătoare” şi anume: trei prăvălii pe strada Bucureşti (viitoarea Cale Regală - actuala stradă Mihai Eminescu), două prăvălii pe strada Bulevard - mai precis, o brutărie cu moară şi o cârciumă - şi o casă pe strada Galaţi, ce urma să fie închiriată pe bani frumoşi de municipalitate.
Potrivit testamentului menţionat, din venitul celor trei proprietăţi urma să se întreţină pensionul de fete la care făcea referire Arhimandritul Hrisant Penetis Hurezeanu, primul donator, încă de la 1 ianuarie 1850.
Inaugurată în anul 1864, şcoala particulară a devenit, în anul 1870, şcoală secundară, iar în 1911 a fost trecută la stat, numindu-se Şcoala de fete “Penetis-Zurmale”. Potrivit documentelor vremii, în anul 1920, şcoala greacă de fete avea nu mai puţin de 400 de eleve şi era apreciată, pe bună dreptate, de Ministerul Învăţământului.
Mai trebuie precizat faptul că imobilul în care a funcţionat pensionul de fete fondat pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza era situat pe strada Rubinilor 16. Casa a fost ocupată de trupele germane în Primul Război Mondial şi apoi distrusă. Odată cu frumoasa clădire, au pierit în foc toate actele vechiului pension “Penetis-Zurmale”, înfiinţat pe baza donaţiei făcute de Arhimandritul Hrisant Penetis, scrisă cu litere de aur în testamentul de la 1850.
