Un premier, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori au fost trimişi în judecată în 2015, de cinci ori mai mulţi decât în urmă cu doi ani, fiind cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an, a declarat Codruţa Kovesi, joi, la bilanţul instituţiei.
„În 2015, au fost trimişi în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. Au fost trimişi în judecată de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât acum doi ani: un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an", a spus Kovesi, potrivit news.ro
Procurorul şef al DNA a precizat că instituţia pe care o conduce a instituit în 2015 măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. „Sunt cele mai impresionante cifre de la înfiinţarea DNA", a spus Kovesi.
Instituţii în care corupţia creşte în fiecare an: CJ-urile
O treime din preşedinţii consiliilor judeţene din România, precum şi primari au fost trimişi în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie, iar în unele instituţii publice corupţia creşte în fiecare an, a spus procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi. „Există instituţii publice în care corupţia creşte în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată faţă de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari şi preşedinţi de consilii judeţene au fost trimişi în judecată. O treime din preşedinţii consiliilor judeţene din România sunt trimişi în judecată. Cu siguranţă este rezultatul unei modalităţi netransparente de folosire a bugetului public", a spus Kovesi.
Şefa DNA a atras atenţia că atât timp cât planificarea unei achiziţii publice nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziţii supraevaluate.
„În continuare se vor folosi banii cetăţenilor pentru achiziţii de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiţii pentru pacienţi. Cât timp se poate decide discreţionar ordinea efectuării plăţilor, vor fi în continuare funcţionari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme", a adăugat Kovesi.
Mită de 431 milioane de euro
În dosarele trimise în judecată anul trecut de procurorii anticorupţie sunt 431 de milioane de euro daţi mită, o sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanţarea programului de autostrăzi pentru 2016, 2017 şi 2018, a declarat procurorul-şef al DNA. În 2015, procurorii Direcţiei naţionale Anticorupţie au trimis în judecată aproape 500 de persoane cu funcţii conducere, cu 30 la sută mai mult faţă de anul trecut.
„Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulţi funcţionari corupţi, fnalizăm tot mai multe dosare, sunt tot mai multe condamnări", a afirmat Kovesi. Procurorul-şef al DNA a subliniat că rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic, iar o abordare strategică de prevenire a corupţiei este absolut necesară.
„Este necesară o comunicare în timp real între toate instituţiile care verifică achiziţiile publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creşterea încrederii investitorilor corecţi în a semnala eventuale fapte de corupţie", a mai spus Kovesi, la prezentarea bilanţului DNA.
Procurorii DNA nu mai fac faţă
Numărul dosarelor DNA a ajuns la peste 11.000, dublu faţă de acum cinci ani, un procuror are în medie peste 110 cauze, iar în prezent sunt în soluţionare peste 7.100 de cauze, de două ori mai multe faţă de capacitatea de rezolvare dintr-un an, a precizat procurorul-şef Codruţa Kovesi.
„Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creşterea continuă a volumului de activitate. Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000, dublu faţă de acum cinci ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluţionat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influenţează durata de soluţionare a cauzelor. În acest moment avem de soluţionat peste 7.100 de cauze. Dublu faţă de cât putem soluţiona noi într-un an", a spus Kovesi.
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a adăugat că o primă rezolvare a acestei supraaglomerări a activităţii instituţiei ar fi creşterea numărului de procurori şi poliţişti, dar a subliniat că soluţia nu va fi eficientă dacă volumul de activitate va avea acelaşi ritm de creştere.
