• unitate a Flotilei Fluviale, Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie „Comandor Virgil Alexandru Dragalina” își are rădăcinile în Escadra de Dunăre • la 21 septembrie 1907, aceasta a fost înzestrată cu patru monitoare construite la Trieste și asamblate la Arsenalul Marinei de la Galați: „Lahovari”, „Brătianu”, „Catargiu” şi „Kogălniceanu” • în Al Doilea Război Mondial, România deținea cel mai puternic potențial combativ fluvial din Europa, având în dotare monitoarele „Brătianu”, „Lahovari”, „Ardealul”, „Basarabia”, „Bucovina” și „Mihail Kogălniceanu” • primele cinci au fost capturate de URSS, iar al șaselea a fost scufundat de aviația sovietică • noile monitoare au intrat în componența Flotilei după 1990
Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie „Comandor Virgil Alexandru Dragalina” a sărbătorit, recent, 117 ani de tradiții militare.
Istoria navelor fluviale purtătoare de artilerie a început în anul 1907, când Escadra de Dunăre a început dotarea cu patru monitoare construite la Trieste, în Imperiul Austro-Ungar, asamblate şi montate la Arsenalul Marinei, de la Galaţi. Cele patru monitoare au fost botezate „Lahovari”, „Brătianu”, „Catargiu” şi „Kogălniceanu”. Potrivit Forțelor Navale Române, la data de 19 septembrie 1907, monitoarele au fost lansate la apă, în prezența familiei regale a României, a membrilor guvernului și a reprezentanților orașului Galați. Două zile mai târziu, la data de 21 septembrie 1907, a fost semnată intrarea navelor de luptă în serviciul Escadrei de Dunăre.
„În anul 1913, navele fluviale purtătoare de artilerie au participat la acţiunile militare care au avut loc în cel de-Al Doilea Război Balcanic, demonstrându-și, cu această ocazie, puterea mare de foc și bunele calități nautice și evolutive. În războiul pentru întregirea României, monitoarele „Lahovari”, „Brătianu”, „Catargiu” şi „Kogălniceanu” au participat la operaţiunile militare, executând misiuni pe Dunăre şi în Delta Dunării, pentru lovirea navelor inamice, lupta cu bateriile de artilerie inamice şi sprijinul prin foc a acţiunilor forţelor terestre”, precizează sursa citată.
Faptul că monitoarele românești au supravieţuit războiului a demonstrat cu prisosință buna pregătire a echipajelor și profesionalismul acestora. Contribuția monitoarelor „Brătianu” și „Kogălniceanu”, în războiul de înfăptuire a unității naționale, a fost apreciat de conducerea statului român, acestea fiind decorate cu „Steaua României cu panglica de Virtue Militară”. În anul 1918, monitoarele „Ardealul”, „Basarabia” şi „Bucovina”, primite ca despăgubiri de război de la fostul Imperiu Austro-Ungar, au intrat în compunerea Forţelor Navale Române. În acest mod, România a devenit țara cu cel mai puternic potențial combativ fluvial din Europa.
În perioada 1936-1940, s-a executat o amplă operaţiune de modernizare şi dotare a monitoarelor. La sfârşitul anului 1940, monitorul „Basarabia”, putea fi considerat cea mai modernă navă fluvială din lume. În august şi septembrie 1944, însă, au fost capturate abuziv şi dislocate în porturile caucaziene monitoarele „Brătianu”, „Lahovari”, „Ardealul”, „Basarabia” şi „Bucovina”, iar monitorul „Mihail Kogălniceanu” a fost scufundat la Valkov, de către aviaţia sovietică.
În urma semnării, la 11 septembrie 1945, a Convenţiei de retrocedare a navelor comerciale şi militare româneşti, guvernul sovietic a restituit 18 nave maritime de război şi 23 de nave comerciale, printre care şi cele cinci monitoare de Dunăre. În anul 1957, monitoarele au fost conservate, iar în perioada 1959-1962 au fost casate şi scoase din funcţiune.
Începând cu anul 1993, la şantierul naval din Drobeta-Turnu Severin, s-a inițiat construcţia primului monitor modern de Dunăre. La 8.12.1993, a intrat în înzestrarea Marinei Militare monitorul proiect 1316 „Mihail Kogălniceanu”, cu numărul de bordaj 45, iar în data de 25.12.1994 monitorul proiect 1316 „I. C. Brătianu”, cu numărul de bordaj 46.
Divizionul 67 Monitoare a fost înfiinţat în anul 1995, în Garnizoana Brăila, și a intrat în compunerea Brigăzii 24 Fluviale din Flotila de Dunăre, prin OG nr. 4 din 3.02.1995 al Ministrului Apărării Naţionale. Divizionul avea în compunere monitoarele proiect 1316 „Mihail Kogălniceanu” și „Ion C. Brătianu”. La 30 mai 1996, monitorul „Lascăr Catargiu” a intrat în înzestrarea Marinei Militare, cu numărul de bordaj 47. Numele date acestor monitoare au cinstit memoria unor oameni politici de importanță majoră din secolul al XIX-lea.
Între anii 2001-2003, s-a realizat operaționalizarea divizionului, iar la sfârșitul acestei perioade a fost considerat ca fiind în măsură să îndeplinească misiuni specifice NATO. În anul 2018, unității i s-a acordat denumirea onorifică „Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, având ca patron spiritual pe Sfânta Maria. În același an, unitatea a preluat tradițiile militare ale primelor monitoare din anul 1907, iar ziua aniversară a devenit 19 septembrie, ziua în care aceste nave au fost lansate la apă și botezate.
„De la înființare și până în prezent, Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie a participat la numeroase exerciții naționale și internaționale, unde a dovedit un înalt nivel de profesionalism. În prezent, Divizionul 67 Nave Purtătoare de Artilerie, compus din două secţii (Secţia 1 Monitoare şi Secţia 2 Vedete Blindate) este subordonat Comandamentului Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” Brăila şi reprezintă o puternică forţă fluvială, capabilă să apere interesele naționale pe fluviul Dunărea și la gurile de vărsare ale acestuia”, a mai precizat sursa citată.
