Primăria aşteaptă sosirea unei echipe de experţi, pentru a depista, cu o aparatură profesionistă, care porţiuni din reţeaua de hrube a Brăilei au rămas nesurpate, spre a putea fi exploatate turistic.
Recent, în cadrul unei conferinţe de presă, primarul Aurel Simionescu a explicat că ne putem lua adio de la intrarea principală în hrube, situată în Grădina Publică, aceasta fiind surpată total.
"Ar trebui să vină nişte experţi în măsurători. Noi nu vrem să ne apucăm de săpat, adică să săpăm de colo-colo, poate vom găsi ceva, pentru că la intrarea aceea recunoscută (din Grădina Publică, n.r.), când au intrat să sape acolo ca să găsească ceva, nu au găsit nimic, deoarece totul este surpat. Şi probabil că este surpat de mulţi ani şi s-a tasat. Iar acum vor veni nişte specialişti pe cercetare arheologică, care, cu aparatura pe care o au, ar putea identifica anumite goluri care s-au păstrat. Şi atunci, dacă vor găsi unul dintre aceste goluri, unde să nu existe surpări, odată intraţi acolo, vor putea să vadă dacă există un traseu. Se presupune că pereţii laterali au rămas, fiind prăbuşită doar bolta", a declarat edilul-şef.
Reamintim că valorificarea turistică a reţelei de hrube face parte din Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013.
Precizăm că reţeaua de galerii, care era străbătută călare de armata otomană până la Dunăre, când Brăila a deţinut statut de raia, datează din secolul al XVII-lea. Conform datelor istorice, între treptele care coboară din Grădina Publică spre terenurile de sport amenajate în Portul Brăilei, există un segment de hrubă construit în secolul XVII, care interzicea intrarea în Citadelă dinspre sud.
Pe perioada a trei secole - mai exact între 1540 şi 1829 -, Brăila a reprezentat pentru turci un puternic cap de pod strategic, prevăzut cu puternice fortificaţii şi tuneluri subterane, ce a pus probleme serioase tuturor armatelor angajate în războaiele anti-otomane.
