Pentru anul 2006, bugetul Serviciului de Ambulanta Judetean (SAJ) este de 47,3 miliarde lei fata de 64 miliarde lei alocati anul trecut de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Practic, bugetul lunar al Ambulantei se epuizeaza in 20 zile, iar restul perioadei angajatii SAJ lucreaza pentru a acumula depasiri la contractul incheiat cu CJAS, acestea ridicindu-se, in primele patru luni ale acestui an, la peste 5 miliarde lei.
Dr. Florin Stefan, directorul Serviciului de Ambulanta Judetean, considera ca, in aceasta situatie, toti factorii de decizie din sistemul sanitar, cit si autoritatile locale ar trebui sa faca front comun pentru a solicita Casei Nationale de Asigurari de Sanatate explicatii referitoare la criteriile care au condus la alocarea acestor sume.
- Semnarea contractului Serviciului de Ambulanta Judetean cu CJAS pe acest an a creat mari emotii pentru sistemul sanitar brailean pina pe ultima suta de metri. Care este bugetul alocat pe 2006 pentru unitatea pe care o conduceti si in ce masura acopera necesitatile existente?
- Suma "oficiala" este de 47,3 miliarde lei vechi pe tot anul. Pentru mine e un mare mister, pentru ca in 2005 am avut peste 64 miliarde lei, iar acum suma s-a redus, in conditiile in care toate preturile au crescut. S-au marit costurile la combustibili, s-a facut o indexare la salarii, s-au mai adaugat niste sporuri la ora de garda, plus energie electrica, gaze etc. Nu stiu cine face aceasta impartire a sumelor, pentru ca noua ni se spune ca asta este bugetul venit de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, iar mie nu mi s-a aratat nimic scris. Daca acesta este bugetul venit de la CNAS ar trebui sa protestam cu totii: Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, impreuna cu Serviciul de Ambulanta, cu Directia de Sanatate Publica, forurile locale, Prefectura, parlamentarii de Braila, toata lumea ar trebui sa se implice si sa solicite CNAS criteriile in baza carora SAJ Braila a primit in acest an 47,3 miliarde lei, fata de 64 miliarde pe 2005.
- Suma de 64 miliarde lei alocata anul trecut a inclus si rectificarile ulterioare la bugetul initial?
- Da, 64 miliarde lei au fost toti banii, cu rectificari. Dar acum, nu ne mai garanteaza nimeni ca suma respectiva este atribuita pina la o anumita data, dupa care urmeaza sa primim alti bani. Nimeni nu ne spune nimic, nimeni nu ne poate da asigurari asupra rectificarilor bugetare si, mai mult decit atit, poate fi si o rectificare in minus, nu neaparat in plus.
- In aceste conditii, ce perioada a anului puteti acoperi din bugetul pe 2006?
- Pina in aprilie s-au cheltuit 22 miliarde lei si pina la sfirsitul anului mai sint 25 miliarde. Cu chiu cu vai, am reusit si am negociat cu CJAS 5,8 miliarde lei pe luna si, in aceste conditii, putem acoperi inclusiv luna septembrie, iar pentru octombrie - decembrie ne mai ramin citiva bani. Ca o noutate, de la 1 mai, transportul bolnavilor dializati de la domiciliu la Spitalul Judetean pentru efectuarea sedintelor de dializa si invers, de la spital la domiciliu, dupa efectuarea dializei, va fi platit de Spitalul Judetean de Urgenta. Voi avea o intrevedere cu conducerea spitalului vizavi de aceasta problema, pentru ca, la ora actuala, nu s-a incheiat nici un contract in acest sens.
- Cum apreciati transferarea platii transportului pentru dializati de la CJAS la Spitalul Judetean de Urgenta si cum se va derula contractul intre spital si SAJ?
- Mi se pare o aberatie, pina la urma, pentru ca se vor incurca treburile: spitalul va invoca faptul ca nu are bani si nu va plati transportul, iar bolnavii vor suferi cu siguranta
- Exista si posibilitatea ca Spitalul Judetean de Urgenta sa incheie contractul pentru transportul bolnavilor dializati cu o firma particulara, nu cu Serviciul de Ambulanta?
- Daca Spitalul Judetean nu va incheia contractul cu SAJ, ci cu o firma de taxi - desi acea firma trebuie sa fie autorizata sanitar - sau cu alte mijloace de transport, bolnavii vor avea de suferit, in sensul ca nu vor mai fi luati cu ambulanta de la domiciliu la spital si nici invers. Se vor deplasa pe cont propriu.
- In aceste conditii, pot aparea riscuri pentru bolnavii transportati la dializa sau dupa efectuarea acesteia. Cine si le poate asuma?
- Bineinteles ca exista un risc pentru viata lor, pentru ca acesti bolnavi dependenti de dializa oricind pot fi in pericol. Daca se intimpla ceva neprevazut in timpul transportului nu stiu cine poate sa asigure primul ajutor pe o alta masina decit cele ale Ambulantei. Daca nu are asistenta medicala prompta, exista riscul ca bolnavul dializat sa si moara daca nu se intervine imediat. In Braila sint 99 de bolnavi care fac dializa de trei ori pe saptamina, iar Ambulanta s-a ocupat intotdeauna de transportul lor.
"Serviciul de Ambulanta Judetean are nevoie de 6,5 - 7 miliarde lei lunar"
- Revenind la contractul recent incheiat cu CJAS, care au fost solicitarile SAJ la ofertele de servicii?
- Contractul incheiat cu CJAS pe 2006 este de 5,8 miliarde lei pe luna, dupa lungi tatonari. Fata de cel de pina acum, cind am avut 5,5 miliarde lei este un cistig, dar fata de nevoile actuale ale SAJ, care se ridica la 6,5 - 7 miliarde lei lunar, este insuficient.
- Ce reprezinta aceste cheltuieli care se ridica la 6,5 - 7 miliarde lei pe luna la SAJ?
- Toata lumea ia in calcul numai salariile si combustibilul, dar nu este asa. Ar fi foarte bine daca s-ar lua in calcul numai aceste doua elemente, dar nu este asa. Trebuie luate in calcul si celelalte cheltuieli: caldura, energie electrica, gaze, apa, gunoi, telefon, produsele de papetarie, care se consuma enorm de mult. Toata lumea vorbeste de birocratie, inclusiv cei de sus, dar noi, trebuie sa facem sase hirtii pentru o aspirina. Nu noi sintem in masura sa eliminam birocratia, ci cei de sus. SAJ a acumulat la ora actuala, datorii de 2,1 miliarde lei, suma pe care Ambulanta nu a inregistrat-o la datorii de 12 ani, de cind si-a capatat autonomia. Toate acestea s-au datorat bugetului foarte mic alocat in aceasta perioada, desi am mers pe preturile vechi, adica pretul pe kilometru si pretul pe solicitare.
- Ce inseamna aceste preturi la ora actuala?
- Pretul pe kilometru inseamna drumul de la SAJ pina la domiciliul solicitantului si retur, suma care se plateste pe tipul de masina: 8.500 lei pe km pentru Dacia si TV-uri, in timp ce un taxi merge cu 9.900 lei pe km si 9.900 lei la pornire pe timp de zi si 99.000 lei ora de stationare. La SAJ nu se plateste pornirea, nu se plateste stationarea, decit kilometrii. Daca o ambulanta sta 5 ore la un bolnav, sau 16 - 24 ore, cind e plecata la Bucuresti, SAJ primeste aceeasi bani pe kilometru, ceea ce este o aberatie. In timp ce la taximetrie, masina trebuie sa scoata salariul soferului si intretinerea autoturismului, la SAJ este o alta situatie, exista personal TESA, sint cladiri, care trebuie intretinute si igienizate, trebuie platita lumina, caldura, platiti portarii, femeile de serviciu si dispecerii.
Ambulanta are 97 masini in parcul auto si 265 angajati, incluzind tot personalul din judet. Nu este o cifra foarte mare, avind in vedere nevoile judetului, volumul de munca si specificul unitatii. SAJ are 6.500 solicitari pe luna, adica 220 apeluri pe zi, iar la sfirsitul anului cifrele se ridica la 70.000 apeluri, adica 70.000 de braileni au nevoie de Salvare. E o aberatie sa platesti un serviciu de urgenta in functie de kilometri si de solicitari.
- Care sint preturile actuale, potrivit contractului cu CJAS?
- La Dacii - 8500 lei/km, pret care era si in 2005, fara a se majora cu nimic, iar pentru masinile medicalizate Mercedes-uri, IVECO si Fiat - 13.300 lei/km. Pe timp de iarna - decembrie - februarie, pretul pe km se majoreaza cu 20 la suta, datorita conditiilor meteo.
Pretul pe solicitare - cind se deplaseaza cadrele medicale - este de 530.000 lei pentru Dacii, fata de 460.000 lei in 2005, pe masinile semimedicalizate costul era de 500.000 lei, iar acum este 590.000 lei, iar pe masinile medicalizate - tip C, cu toata dotarea pe ele - este de 1.400.000 lei fata de 1.290.000 lei anul trecut. Aceste preturi nu acopera cheltuielile. Pina la 1 mai s-a mers cu tarifele de anul trecut la pretul pe km si pretul pe solicitare si, de fiecare data, din ianuarie pina in aprilie s-a depasit contractul cu CJAS, care era in valoare de 5,3 miliarde pe luna. Pe toate cele patru luni, noi avem o depasire de contract de peste 4 miliarde lei. Daca ne-am lua dupa normele existente, ar fi trebuit ca pe 19 - 20 ale lunii, cind terminam contractul cu CJAS, pe numarul de kilometri si numarul de solicitari, sa inchidem Ambulanta pentru ca in restul perioadei muncim practic degeaba, cu niste cheltuieli neacoperite de nimeni.
SAJ are 14 substatii acreditate, cu toate dotarile necesare, dar mai are nevoie de o hirtie pentru a presta servicii la domiciliu
- Ambulantele medicalizate SAJ Braila sint recunoscute in toate centrele universitare din tara pentru dotarea ultramoderna si siguranta in care transporta bolnavii. Mai nou, ati extins aria investitiilor asupra substatiilor din judet, pina in cele mai indepartate zone. In ce stadiu va aflati cu aceste investitii?
- SAJ are 14 substatii, toate sint acreditate si indeplinesc conditiile necesare, sa corespunda masinile din toate punctele de vedere; sa aiba statie; in toate substatiile exista statii fixe, ceea ce a impus un efort deosebit si s-a facut igienizarea. In perioada decembrie 2005 - februarie 2006, la Ianca ni s-a dat o cladire veche, cu tavanul cazut din cauza ploilor, cu peretii coscoviti, igrasie etc. pe care am transformat-o intr-o locatie moderna, cu toate dotarile necesare, mai putin mobilier, din lipsa banilor. Am modernizat substatia Salcia Tudor tot la fel, cu geamuri si usi termopan, tavan fals, parchet, zugraveala noua, cu telefon. Exista telefon inclusiv la Frecatei, localitate in care doar la Primarie mai era telefon.
- In cit timp ajunge ambulanta la o solicitare?
- Prin schema de organizare care exista, noi indeplinim conditiile de deplasare la solicitari. La urgentele majore, de gradul zero si unu, trebuie sa ajungem in 15 minute in mediul urban si in 25 de minute in rural. Nu stiu ce se va intimpla insa in viitor, avind in vedere subfinantarea cronica a sistemului in general si a Serviciului de Ambulanta.
- Referitor la viitor, ce posibilitati exista ca SAJ sa mai scoata bani si din alte servicii decontate de CJAS?
- Aceste afirmatii sint facute de niste oameni care n-au nici o legatura cu Ambulanta. Ce inseamna "alte servicii"? Ne mai ducem si noi la un meci de handbal o data sau de doua ori pe luna, de unde luam 3 milioane lei. Ce inseamna 3 milioane lei pentru SAJ? Sau, ne mai deplasam la un meci de fotbal la Faurei, tot asa, o data sau de doua ori pe luna si mai luam 3 milioane lei. Ce ar putea face o unitate de interes judetean cu 3 milioane lei de colo si 3 de dincolo?
- O alta posibilitate de a mai aduce bani la buget ar putea fi prestarea unor servicii la domiciliu: tratamente, consultatii etc., din care se mai pot aduce bani pentru unitate. Ati luat in calcul aceste variante?
- Bineinteles ca putem, si mi se pare cel mai indicat ca SAJ sa faca ingrijirile la domiciliu, servicii pentru care sint alocate fonduri de la CJAS si mi se pare o aberatie sa faca aceste servicii o firma oarecare si nu Ambulanta, care are dotarea necesara. In plus, se poate solicita, la nevoie, prezenta unui medic la domiciliul bolnavului pentru o examinare complexa sau pentru un tratament adecvat. O simpla injectie intramusculara sau intravenoasa nu rezolva problema unui bolnav, daca nu se cunoaste starea acestuia sau eventualele complicatii. SAJ are si dotarea necesara pentru serviciile la domiciliu: putem face un EKG, avem aparat de biochimie cu care putem face 22 de analize etc. Sint foarte multi bolnavi cu sechele de AVC (accident vascular cerebral - n.r.), bolnavi virstnici, care nu se pot deplasa sa-si faca investigatii. Avem dotarea necesara si putem pune un diagnostic cit mai apropiat de realitate.
- Ce va impiedica sa oferiti aceste servicii?
- De la CJAS ni s-a spus ca trebuie sa ne autorizam pe aceasta linie. Eu nu mai inteleg nimic. De ce trebuie sa mai iau autorizatie pentru servicii la domiciliu, atita timp cit SAJ este serviciu de urgenta, unitate specializata pe servicii medicale de urgenta si transport sanitar?
Acum, trebuie sa obtinem autorizatie ca sa facem niste injectii intramusculare sau intravenoase sau sa-i facem bolnavului un pansament la domiciliu, de parca acum n-am face aceste lucruri. Noi facem manevre mult mai complicate, dar ne trebuie autorizatie sa facem o injectie la domiciliu. Ne mai trebuie o hirtie in plus, pentru ca asa este la romani.
Dr. Florin Stefan, directorul Serviciului de Ambulanta Judetean, considera ca, in aceasta situatie, toti factorii de decizie din sistemul sanitar, cit si autoritatile locale ar trebui sa faca front comun pentru a solicita Casei Nationale de Asigurari de Sanatate explicatii referitoare la criteriile care au condus la alocarea acestor sume.
- Semnarea contractului Serviciului de Ambulanta Judetean cu CJAS pe acest an a creat mari emotii pentru sistemul sanitar brailean pina pe ultima suta de metri. Care este bugetul alocat pe 2006 pentru unitatea pe care o conduceti si in ce masura acopera necesitatile existente?
- Suma "oficiala" este de 47,3 miliarde lei vechi pe tot anul. Pentru mine e un mare mister, pentru ca in 2005 am avut peste 64 miliarde lei, iar acum suma s-a redus, in conditiile in care toate preturile au crescut. S-au marit costurile la combustibili, s-a facut o indexare la salarii, s-au mai adaugat niste sporuri la ora de garda, plus energie electrica, gaze etc. Nu stiu cine face aceasta impartire a sumelor, pentru ca noua ni se spune ca asta este bugetul venit de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, iar mie nu mi s-a aratat nimic scris. Daca acesta este bugetul venit de la CNAS ar trebui sa protestam cu totii: Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, impreuna cu Serviciul de Ambulanta, cu Directia de Sanatate Publica, forurile locale, Prefectura, parlamentarii de Braila, toata lumea ar trebui sa se implice si sa solicite CNAS criteriile in baza carora SAJ Braila a primit in acest an 47,3 miliarde lei, fata de 64 miliarde pe 2005.
- Suma de 64 miliarde lei alocata anul trecut a inclus si rectificarile ulterioare la bugetul initial?
- Da, 64 miliarde lei au fost toti banii, cu rectificari. Dar acum, nu ne mai garanteaza nimeni ca suma respectiva este atribuita pina la o anumita data, dupa care urmeaza sa primim alti bani. Nimeni nu ne spune nimic, nimeni nu ne poate da asigurari asupra rectificarilor bugetare si, mai mult decit atit, poate fi si o rectificare in minus, nu neaparat in plus.
- In aceste conditii, ce perioada a anului puteti acoperi din bugetul pe 2006?
- Pina in aprilie s-au cheltuit 22 miliarde lei si pina la sfirsitul anului mai sint 25 miliarde. Cu chiu cu vai, am reusit si am negociat cu CJAS 5,8 miliarde lei pe luna si, in aceste conditii, putem acoperi inclusiv luna septembrie, iar pentru octombrie - decembrie ne mai ramin citiva bani. Ca o noutate, de la 1 mai, transportul bolnavilor dializati de la domiciliu la Spitalul Judetean pentru efectuarea sedintelor de dializa si invers, de la spital la domiciliu, dupa efectuarea dializei, va fi platit de Spitalul Judetean de Urgenta. Voi avea o intrevedere cu conducerea spitalului vizavi de aceasta problema, pentru ca, la ora actuala, nu s-a incheiat nici un contract in acest sens.
- Cum apreciati transferarea platii transportului pentru dializati de la CJAS la Spitalul Judetean de Urgenta si cum se va derula contractul intre spital si SAJ?
- Mi se pare o aberatie, pina la urma, pentru ca se vor incurca treburile: spitalul va invoca faptul ca nu are bani si nu va plati transportul, iar bolnavii vor suferi cu siguranta
- Exista si posibilitatea ca Spitalul Judetean de Urgenta sa incheie contractul pentru transportul bolnavilor dializati cu o firma particulara, nu cu Serviciul de Ambulanta?
- Daca Spitalul Judetean nu va incheia contractul cu SAJ, ci cu o firma de taxi - desi acea firma trebuie sa fie autorizata sanitar - sau cu alte mijloace de transport, bolnavii vor avea de suferit, in sensul ca nu vor mai fi luati cu ambulanta de la domiciliu la spital si nici invers. Se vor deplasa pe cont propriu.
- In aceste conditii, pot aparea riscuri pentru bolnavii transportati la dializa sau dupa efectuarea acesteia. Cine si le poate asuma?
- Bineinteles ca exista un risc pentru viata lor, pentru ca acesti bolnavi dependenti de dializa oricind pot fi in pericol. Daca se intimpla ceva neprevazut in timpul transportului nu stiu cine poate sa asigure primul ajutor pe o alta masina decit cele ale Ambulantei. Daca nu are asistenta medicala prompta, exista riscul ca bolnavul dializat sa si moara daca nu se intervine imediat. In Braila sint 99 de bolnavi care fac dializa de trei ori pe saptamina, iar Ambulanta s-a ocupat intotdeauna de transportul lor.
"Serviciul de Ambulanta Judetean are nevoie de 6,5 - 7 miliarde lei lunar"
- Revenind la contractul recent incheiat cu CJAS, care au fost solicitarile SAJ la ofertele de servicii?
- Contractul incheiat cu CJAS pe 2006 este de 5,8 miliarde lei pe luna, dupa lungi tatonari. Fata de cel de pina acum, cind am avut 5,5 miliarde lei este un cistig, dar fata de nevoile actuale ale SAJ, care se ridica la 6,5 - 7 miliarde lei lunar, este insuficient.
- Ce reprezinta aceste cheltuieli care se ridica la 6,5 - 7 miliarde lei pe luna la SAJ?
- Toata lumea ia in calcul numai salariile si combustibilul, dar nu este asa. Ar fi foarte bine daca s-ar lua in calcul numai aceste doua elemente, dar nu este asa. Trebuie luate in calcul si celelalte cheltuieli: caldura, energie electrica, gaze, apa, gunoi, telefon, produsele de papetarie, care se consuma enorm de mult. Toata lumea vorbeste de birocratie, inclusiv cei de sus, dar noi, trebuie sa facem sase hirtii pentru o aspirina. Nu noi sintem in masura sa eliminam birocratia, ci cei de sus. SAJ a acumulat la ora actuala, datorii de 2,1 miliarde lei, suma pe care Ambulanta nu a inregistrat-o la datorii de 12 ani, de cind si-a capatat autonomia. Toate acestea s-au datorat bugetului foarte mic alocat in aceasta perioada, desi am mers pe preturile vechi, adica pretul pe kilometru si pretul pe solicitare.
- Ce inseamna aceste preturi la ora actuala?
- Pretul pe kilometru inseamna drumul de la SAJ pina la domiciliul solicitantului si retur, suma care se plateste pe tipul de masina: 8.500 lei pe km pentru Dacia si TV-uri, in timp ce un taxi merge cu 9.900 lei pe km si 9.900 lei la pornire pe timp de zi si 99.000 lei ora de stationare. La SAJ nu se plateste pornirea, nu se plateste stationarea, decit kilometrii. Daca o ambulanta sta 5 ore la un bolnav, sau 16 - 24 ore, cind e plecata la Bucuresti, SAJ primeste aceeasi bani pe kilometru, ceea ce este o aberatie. In timp ce la taximetrie, masina trebuie sa scoata salariul soferului si intretinerea autoturismului, la SAJ este o alta situatie, exista personal TESA, sint cladiri, care trebuie intretinute si igienizate, trebuie platita lumina, caldura, platiti portarii, femeile de serviciu si dispecerii.
Ambulanta are 97 masini in parcul auto si 265 angajati, incluzind tot personalul din judet. Nu este o cifra foarte mare, avind in vedere nevoile judetului, volumul de munca si specificul unitatii. SAJ are 6.500 solicitari pe luna, adica 220 apeluri pe zi, iar la sfirsitul anului cifrele se ridica la 70.000 apeluri, adica 70.000 de braileni au nevoie de Salvare. E o aberatie sa platesti un serviciu de urgenta in functie de kilometri si de solicitari.
- Care sint preturile actuale, potrivit contractului cu CJAS?
- La Dacii - 8500 lei/km, pret care era si in 2005, fara a se majora cu nimic, iar pentru masinile medicalizate Mercedes-uri, IVECO si Fiat - 13.300 lei/km. Pe timp de iarna - decembrie - februarie, pretul pe km se majoreaza cu 20 la suta, datorita conditiilor meteo.
Pretul pe solicitare - cind se deplaseaza cadrele medicale - este de 530.000 lei pentru Dacii, fata de 460.000 lei in 2005, pe masinile semimedicalizate costul era de 500.000 lei, iar acum este 590.000 lei, iar pe masinile medicalizate - tip C, cu toata dotarea pe ele - este de 1.400.000 lei fata de 1.290.000 lei anul trecut. Aceste preturi nu acopera cheltuielile. Pina la 1 mai s-a mers cu tarifele de anul trecut la pretul pe km si pretul pe solicitare si, de fiecare data, din ianuarie pina in aprilie s-a depasit contractul cu CJAS, care era in valoare de 5,3 miliarde pe luna. Pe toate cele patru luni, noi avem o depasire de contract de peste 4 miliarde lei. Daca ne-am lua dupa normele existente, ar fi trebuit ca pe 19 - 20 ale lunii, cind terminam contractul cu CJAS, pe numarul de kilometri si numarul de solicitari, sa inchidem Ambulanta pentru ca in restul perioadei muncim practic degeaba, cu niste cheltuieli neacoperite de nimeni.
SAJ are 14 substatii acreditate, cu toate dotarile necesare, dar mai are nevoie de o hirtie pentru a presta servicii la domiciliu
- Ambulantele medicalizate SAJ Braila sint recunoscute in toate centrele universitare din tara pentru dotarea ultramoderna si siguranta in care transporta bolnavii. Mai nou, ati extins aria investitiilor asupra substatiilor din judet, pina in cele mai indepartate zone. In ce stadiu va aflati cu aceste investitii?
- SAJ are 14 substatii, toate sint acreditate si indeplinesc conditiile necesare, sa corespunda masinile din toate punctele de vedere; sa aiba statie; in toate substatiile exista statii fixe, ceea ce a impus un efort deosebit si s-a facut igienizarea. In perioada decembrie 2005 - februarie 2006, la Ianca ni s-a dat o cladire veche, cu tavanul cazut din cauza ploilor, cu peretii coscoviti, igrasie etc. pe care am transformat-o intr-o locatie moderna, cu toate dotarile necesare, mai putin mobilier, din lipsa banilor. Am modernizat substatia Salcia Tudor tot la fel, cu geamuri si usi termopan, tavan fals, parchet, zugraveala noua, cu telefon. Exista telefon inclusiv la Frecatei, localitate in care doar la Primarie mai era telefon.
- In cit timp ajunge ambulanta la o solicitare?
- Prin schema de organizare care exista, noi indeplinim conditiile de deplasare la solicitari. La urgentele majore, de gradul zero si unu, trebuie sa ajungem in 15 minute in mediul urban si in 25 de minute in rural. Nu stiu ce se va intimpla insa in viitor, avind in vedere subfinantarea cronica a sistemului in general si a Serviciului de Ambulanta.
- Referitor la viitor, ce posibilitati exista ca SAJ sa mai scoata bani si din alte servicii decontate de CJAS?
- Aceste afirmatii sint facute de niste oameni care n-au nici o legatura cu Ambulanta. Ce inseamna "alte servicii"? Ne mai ducem si noi la un meci de handbal o data sau de doua ori pe luna, de unde luam 3 milioane lei. Ce inseamna 3 milioane lei pentru SAJ? Sau, ne mai deplasam la un meci de fotbal la Faurei, tot asa, o data sau de doua ori pe luna si mai luam 3 milioane lei. Ce ar putea face o unitate de interes judetean cu 3 milioane lei de colo si 3 de dincolo?
- O alta posibilitate de a mai aduce bani la buget ar putea fi prestarea unor servicii la domiciliu: tratamente, consultatii etc., din care se mai pot aduce bani pentru unitate. Ati luat in calcul aceste variante?
- Bineinteles ca putem, si mi se pare cel mai indicat ca SAJ sa faca ingrijirile la domiciliu, servicii pentru care sint alocate fonduri de la CJAS si mi se pare o aberatie sa faca aceste servicii o firma oarecare si nu Ambulanta, care are dotarea necesara. In plus, se poate solicita, la nevoie, prezenta unui medic la domiciliul bolnavului pentru o examinare complexa sau pentru un tratament adecvat. O simpla injectie intramusculara sau intravenoasa nu rezolva problema unui bolnav, daca nu se cunoaste starea acestuia sau eventualele complicatii. SAJ are si dotarea necesara pentru serviciile la domiciliu: putem face un EKG, avem aparat de biochimie cu care putem face 22 de analize etc. Sint foarte multi bolnavi cu sechele de AVC (accident vascular cerebral - n.r.), bolnavi virstnici, care nu se pot deplasa sa-si faca investigatii. Avem dotarea necesara si putem pune un diagnostic cit mai apropiat de realitate.
- Ce va impiedica sa oferiti aceste servicii?
- De la CJAS ni s-a spus ca trebuie sa ne autorizam pe aceasta linie. Eu nu mai inteleg nimic. De ce trebuie sa mai iau autorizatie pentru servicii la domiciliu, atita timp cit SAJ este serviciu de urgenta, unitate specializata pe servicii medicale de urgenta si transport sanitar?
Acum, trebuie sa obtinem autorizatie ca sa facem niste injectii intramusculare sau intravenoase sau sa-i facem bolnavului un pansament la domiciliu, de parca acum n-am face aceste lucruri. Noi facem manevre mult mai complicate, dar ne trebuie autorizatie sa facem o injectie la domiciliu. Ne mai trebuie o hirtie in plus, pentru ca asa este la romani.
