• aflat într-o vizită recentă la PNL Brăila, ministrul liberal al Cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja, a prezentat o serie de planuri pe care le are în vedere pe tema digitalizării, subliniind totodată lacunele înregistrate de județul nostru la acest capitol • liberalul a precizat că din cele 44 de unități administrativ teritoriale, doar nouă (inclusiv Municipiul Brăila și cele trei orașe) au fost înrolate pe platforma Ghișeul.ro, astfel încât cetățenii să își poată achita și online taxele și impozitele, fără a mai sta la cozi • Burduja a prezentat un proiect ce propune ca până în 2025, toate satele din România, inclusiv 42 de localități din județul Brăila, să aibă realizată infrastructura de internet de mare viteză • ministrul a vorbit și despre posibilitatea autorităților de a accesa fonduri prin PNRR pentru proiecte de reabilitare și dotare a bibliotecilor rurale, astfel încât oamenii să poată ulterior să fie instruiți cum să utilizeze calculatorul
Ministrul Cercetării, inovării și digitalizării Sebastian-Ioan Burduja s-a arătat nemulțumit de județul nostru atunci când vine vorba despre fenomenul digitalizării. Aflat într-o vizită în Brăila pentru a participa la o întâlnire în cadrul organizației județene a PNL, acesta a susținut și o conferință de presă în încercarea de a prezenta câteva dintre planurile sale privitoare la acest capitol și de a enumera o serie de oportunități disponibile pentru autoritățile locale de a atrage fonduri europene. Burduja a ținut să puncteze încă de la început că este un bun prieten al președintelui PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, motivul principal pentru care a acceptat să facă această vizită în teritoriu.
Mai departe, ministrul a atras atenția că în Județul Brăila utilizarea platformei Ghișeul.ro, prin care cetățenii își pot plăti online taxele și impozitele, este utilizată doar în câteva localități din cele 44 de Unități Administrativ-Teritoriale (UAT) brăilene.
”Vreau să vă dau câteva date despre investițiile care privesc digitalizarea, comunicațiile din Județul Brăila. Ghișeul.ro este subiectul meu preferat pentru că e principala platformă de furnizare a serviciilor publice online. Acolo se pot plăti taxele și impozitele locale, obligațiile la ANAF, amenzile, se poate emite cazierul judiciar online gratuit. Și avem la nivelul României, din țară și din Diaspora, undeva la 1,8 milioane de utilizatori în acest moment. Noi am încercat să-i încurajăm pe români să își facă aceste conturi pe Ghișeul.ro și să beneficieze de servicii pentru că, efectiv, le ușurează viața. Una e să te duci în persoană la ghișeu, să te rogi de un funcționar public, să depinzi de programul de la ghișeu sau de toanele funcționarului respectiv, alta e să îți rezolvi problema din două-trei click-uri în mediul online”, și-a început acesta intervenția.
Potrivit lui Burduja, o statistică a Autorității pentru Digitalizarea României, arată că din cele 44 de UAT-uri din Județul Brăila, doar nouă sunt înrolate pe platforma Ghișeul.ro, ceea ce ne poziționează undeva spre coada clasamentului.
”Asta înseamnă o rată de 20%. Ceea ce este una dintre cele mai slabe statistici la nivel național, din păcate. Municipiul Brăila este înrolat. Toate municipiile din România sunt practic pe Ghișeul.ro. Aici este o rată de 100%. La nivelul orașelor, toate cele trei sunt înrolate, dar e cert că avem o problemă la nivel de comune. Vă spuneam, din păcate, la nivel județean, nu știu dacă sunteți pe ultimul loc din țară, dar oricum, printre ultimii. Am și lista comunelor care nu sunt în Ghișeul.ro, dar cred că este mai ușor să vă spun comunele înrolate, respectiv: Măxineni, Tudor Vladimirescu, Unirea, Vădeni și Surdila Greci. Repet, plus cele trei orașe Ianca, Făurei și Însurăței, precum și Municipiul Brăila”, a afirmat ministrul.
Burduja a profitat de moment pentru a face un apel la autoritățile locale să ia în calcul avantajele și să se înroleze cât mai curând pe această platformă.
”Noi le stăm la dispoziție cu echipa ministerului. De altfel, am pornit în toată țara. Am fost la Botoșani, Constanța, Alba, Bihor și multe alte locuri din țară unde am promovat această caravană a digitalizării. Am vrut să înțelegem de ce nu se înrolează primarii în Ghișeul.ro. Este un proces simplu. Nu costă mulți bani. Nu știu, undeva la 10.000 lei toată dezvoltarea tehnică. Dar unii nu știu, altora nu le pasă, alții spun că este un cost prohibitiv. Eu cred că la nivelul unor comune câteva mii de euro nu este un cost mare. Alții nu au resursele tehnice, dar acolo lansez acest apel public și vă rog să le transmiteți domnilor, doamnelor primar, că îi ajutăm, efectiv, cu tot ce au nevoie din punct de vedere tehnic să se înroleze în Ghișeul.ro. Asta înseamnă că un cetățean care are o proprietate, de exemplu, în comuna respectivă își va putea plăti taxele online. Mai ales pentru românii din Diaspora, să nu trebuiască să vină în România, vă dați seama, e un avantaj foarte mare. Și pentru primari. Pentru că își cresc gradul de colectare la nivelul bugetului local”, a mai apreciat sursa citată.
Cât despre posibilitatea ca Guvernul să impună un anumit termen până la care autoritățile să se conformeze și să adopte platforma Ghișeul.ro, Burduja a precizat că a existat o astfel de idee, doar că a întâmpinat rezistență din partea primarilor. Cu toate acestea, a lăsat să se înțeleagă că se va ajunge și la o astfel de măsură ceva mai dură în cele din urmă, dacă aceștia nu se vor conforma de bună voie.
Greu cu internetul în satele brăilene
Ministrul a mai prezentat și câteva statistici legate de zona conectivității. Acesta a explicat că prin intermediul fondurilor europene și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat să acopere ”zonele albe” adică localitățile care încă nu au internet de mare viteză din mediul rural. Potrivit lui Burduja, în Județul Brăila mai sunt 42 de astfel de localități, sate unde până la finele lui 2025 această problemă trebuie rezolvată.
”De ce este important? De la bunicii care pot să își vadă nepoții prin conexiune video – poate sunt în Diaspora sau la depărtare -, până la accesul la job-uri, la un loc de muncă. Puteți atrage acum și acei nomazi digitali. Oameni care activează în IT și pot lucra din Brăila fără nici un fel de problemă pentru o companie de oriunde din lume. Deci este important să ducem internetul de mare viteză în toată România. Și aici aveți, din păcate, o situație destul de nefavorabilă. Destul de multe zone albe. Au fost două proiecte finanțate din fonduri europene, proiectul Ro-NET, unde sunt 13 localități acoperite deja și până la finalul anului mai acoperim o localitate prin Programul Operațional Competitivitate. Asta înseamnă 14. Din PNRR, până la final de 2025, vor mai fi acoperite 42 de localități. Când spun localități mă refer la sate din județul Brăila. Asta înseamnă că la final de 2025, fiecare localitate, fiecare sat din județul Brăila va avea internet de mare viteză”, a declarat Burduja.
Ministrul a mai precizat că primarii nu au obligația să solicite acest lucru, ci este o decizie a statului român ce va fi pusă în practică. Liberalul a adăugat că există zone din țară unde operatorii privați nu se simt motivați să investească pentru a monta fibră optică, motiv pentru care România și-a luat angajamentul să pună la punct această infrastructură, menită să deservească ulterior populația.
”Prin PNRR abia acum demarăm lucrurile. Am lansat ghidul pe PNRR la Bihor, acum câteva săptămâni. În mod normal calendarul va fi îndeplinit și la final de 2025 absolut orice sat din Brăila va avea internet de mare viteză”, a mai apreciat acesta.
Posibilitatea dotării bibliotecilor din mediul rural
Ministrul Cercetării a mai dorit să sublinieze în acest context posibilitatea atragerii de fonduri prin PNRR pentru reabilitarea și dotarea bibliotecilor din mediul rural. Scopul final este acela de a realiza ulterior cursuri pentru învățarea cetățenilor o serie de cunoștințe de bază privind utilizarea calculatorului și a internetului. Burduja a afirmat că sunt puse la bătaie 36 milioane euro și a ținut expres să puncteze că până la acest moment Consiliul Județean Brăila nu a transmis nici un proiect pentru a obține finanțare deși instituția ar fi fost informată la pachet cu toate celelalte din țară despre această posibilitate.
”Noi, la minister, tot din PNRR, avem fonduri pentru finanțarea competențelor digitale. Asta înseamnă că practic, la nivel rural avem 36 milioane euro pentru reabilitarea bibliotecilor rurale. Acolo, după ce ele se reabilitează și se echipează cu calculatoare, imprimante, imprimante 3D - în funcție de fiecare proiect în parte -, facem un Centru de Competențe digitale. Ce înseamnă asta? Lucrăm cu experții Băncii Mondiale, facem un curriculum de predare a competențelor digitale de bază și oamenii din sate, din comune, vor avea acces la bibliotecile rurale, să se ducă să învețe cum să trimită un e-mail, cum să facă o plată prin Ghișeul.ro. Lucrurile simple. Din păcate, deși apelul s-a popularizat și noi am avut o corespondență cu toate consiliile județene, CJ Brăila e printre cele care nu au depus nici un proiect pentru asta, deși sunt bani europeni, bani din PNRR. Vă rog să le transmiteți că e cazul să depună. Noi o să relansăm acest apel. Mai sunt bănuți disponibili, deci ar trebui să se mobilizeze și să depună proiecte”, a mai anunțat ministrul.
„Brăila, e un loc istoric pentru România, este un loc în care aveți potențial uman”
Chiar dacă a dat o serie de exemple negative despre Brăila pe parcursul conferinței de presă, ministrul a insistat că nu dorește să își încheie intervenția într-o notă negativă. Acesta a ținut să laude brăilenii și potențialul zonei, cu mențiunea că s-ar putea dezvolta cu adevărat doar sub o administrație PNL-istă, din punctul său de vedere.
”Am mai fost la Brăila, e un loc istoric pentru România, este un loc în care aveți potențial uman. Și oamenii sunt principalul atu al oricărei comunități, al oricărei țări. Sunteți sau ar trebui să fiți un exemplu. Eu aștept ziua în care, la Brăila, o să venim și o să putem spune: domnule, aici s-a făcut treabă! Pentru că mințile le aveți. Și aveți oameni care performează, tineri care au rezultate internaționale, școli foarte bune”, a declarat Burduja.
”Vreau să mulțumesc pentru primire, domnule președinte, deputat și drag prieten! Vreau să spun că sunt aici în primul rând pentru Alex Popa, pentru că este unul dintre colegii la care țin cel mai mult în Partidul Național Liberal. Este un om care s-a ridicat pe propriile picioare și a ridicat o organizație într-un județ complicat. Pentru asta îi mulțumesc și mă bucur să fiu martorul realizărilor lui la PNL, filiala Brăila și în Parlamentul României. Întotdeauna îi voi fi alături!”, a afirmat ministrul.
Ulterior, acesta a și explicat la ce s-a referit prin sintagma ”județ complicat”, subliniind că Brăila se află de multă vreme sub conducerea social-democraților și a bătut apropouri chiar și la eventuale intruziuni ale PSD-iștilor la nivelul filialei PNL Brăila în trecut, până să preia Popa frâiele organizației.
”Datele sunt clare aici. PSD a avut un monopol, sau aproape monopol. Cred că inclusiv Municipiul Brăila, orașele, marile comune merită o administrație liberală. (...) Sigur, eu sunt subiectiv. Am logo-ul PNL în spate, dar în țară unde a fost administrație liberală, în general s-a făcut treabă. Și oricine poate compara ce se întâmplă de la Oradea, Cluj, până la Slobozia, mai nou. Care e tot așa, într-un județ complicat și trebuie să vedeți ce a făcut un primar liberal după decenii de primari socialiști. Astea-s realitățile. Nu vreau să se supere nimeni. Este realitatea obiectivă a zilelor noastre”, a conchis ministrul.
