GENIU. Daca-i intrebi ce e un geniu, elevii de liceu se vor gindi inevitabil la Eminescu. Confundat cu personajele nuvelelor sale, poetul de la Ipotesti aprinde obrajii liceenelor care mai citesc poezie. Geniul romantic, inventat de romantismul german de factura Novalisiana, e insa precedat in multe culturi ale lumii de diverse definitii si variante. Ma opresc azi la una care mi s-a parut fascinanta, dintr-o carte a ginditorului confucianist japonez Ogyu Sorai (1666-1728). Iata pasajul la care ma refer: ?Marea intelepciune si forta intelectuala le-au fost date inca de la nastere Regilor din Vechime, de catre Ceruri. Fiintele umane nu pot atinge in mod normal asemenea virtute prin propriile forte. Prin urmare, teoria conform careia o persoana se poate transforma pe sine intr-un intelept nu a fost niciodata avansata in timpurile vechi?. (In Bendo - Discurs despre Cale, 1727). Sorai este un adept convins al intoarcerii confucianismului la valorile lui initiale, din vechi, asa cum au fost ele prescrise de Confucius insusi. Printre ele, ideea ca liderii politici trebuie sa fie adevarati intelepti pentru ca tara pe care o conduc sa poata sa aiba armonie. Desi oameni, pentru Sorai, insa, inteleptii nu pot deveni. Ei nu se pot face. Exista in natura lor umana ceva inefabil, dincolo de intelegerea oamenilor de rind, care ii face sa fie apti pentru a deveni intelepti. Nici un fel de invatatura, spune Sorai, nu va face un intelept din orice persoana. Pentru cei care stiu contextul istoric in care scrie Sorai, este evident faptul ca pe de o parte, el face directa referire la shogun si la diferenta enorma dintre el si Regii din Vechime, iar pe de alta, ca polemizeaza cu exponentii unei alte ramuri a confucianismului, foarte populara in Japonia acelei vremi - scoala Chu-Hsi - pentru care oricine putea deveni intelept, daca invata si se dedica meditatiei. Timpul a dovedit valabilitatea teoriei lui Sorai, in opozitie cu cea a scolii Chu-Hsi, care, datorita inactivitatii politice si a neimplicarii in viata cetatii, a fost incet-incet lasata sa se scufunde in uitare, in timp ce ramura politica a scolii lui Sorai (prin exponentul ei major Dazai Shunzai) si cea poetica (reprezentata de Hattori Nankaku) au devenit atit de importante in gindirea japoneza, incit sint astazi intelese ca premergatoare ale modernitatii din Japonia.
Desi diferiti ca nuanta de geniul eminescian, Regii din Vechime ai confucianismului impartasesc aceeasi dorinta de a instaura armonie in lumea in care traiesc. Daca ne gindim la calugarul din Stejara ca exponent al unei ideologii politice, si la insula batrinului calugar ca implinire a acelei ideologii, nu i-am da oare o noua sansa lui Eminescu?