POSTCOLONIALISM 3. Postcolonialismul este un discurs impus asupra unei anumit grup national sau rasial, de catre un alt grup (autre) din afara, care se considera superior primului. Grupul violentat isi insuseste acel discurs opresiv si si-l insuseste, fie din lipsa altor explicatii despre sine (adoptie care creeaza in majoritatea cazurilor o criza identitara), fie pentru ca se doreste integrat, asimilat cu grupul care a construit discursul despre sine si ne-perceput ca inferior. Am ales un exemplu de roman postcolonial, a carei actiune chiar are loc intr-un stat fosta colonie - Senegalul. Romanul in cauza este Xala (se pronunta "hala") si apartine scriitorului si omului de cinema Ousmane Sembene. Am considerat ca Xala (1973) surprinde cel mai bine atitudinile pe care, cred eu, le putem regasi in Romania post-comunista.
Personajul principal al romanului este El Hadji Abdou Kader Beye, om de afaceri de frunte al Senegalului proaspat eliberat de sub dominatia franceza. inceputul romanului il gaseste pe El Hadji implicat in numeroase afaceri si pe punctul de a se casatori cu cea de a treia sotie (musulman fiind, religia ii da dreptul sa isi ia patru sotii). Ceea ce caracterizeaza atitudinea lui El Hadji despre viata este credinta lui musulmana si dorinta de a se imbogati cit mai repede si cu orice pret. impreuna cu ceilalti membri ai Grupului Oamenilor de Afaceri din Senegal, El Hadji trece peste cadavre, fura din provizii destinate unor ajutoare caritabile, singurul lui scop fiind de a se imbogati. in comparatie cu saracia tarii din jurul lui, El Hadji are trei vile, cite una pentru fiecare dintre sotii, intretine unsprezece copii si conduce masini luxoase.
Viata lui se schimba odata cu casatoria celei de a treia sotii. El Hadji e lovit de impotenta sexuala. Disperat, omul de afaceri se intoarce la traditie, si consulta tot felul de vraci locali (marabout), care insa se dovedesc neputinciosi. Afacerile lui El Hadji se naruie pe zi ce trece, doua dintre sotii il parasesc si el isi gaseste refugiu in vila primei sale sotii, care este acum proprietareasa casei.
Drama lui El Hadji ia sfirsit prin aparitia unui cersetor care ii marturiseste ca el este cel care l-a blestemat cu xala (impotenta) pentru ca in urma cu citiva El Hadji ii ruinase familia in goana sa dupa avere si ca singurul remediu este ca fostul puternic om de afaceri sa se lase scuipat de doua ori in fata de toti cersetorii pe care cel care a aruncat blestemul ii va aduce cu el. Ei sunt invinsii noii ordini sociale a Senegalului, victimelor noii clase conducatoare care nu face altceva decit sa ii copieze pe fostii colonialisti in asuprirea populatiei. Xala se incheie cu El Hadji in pielea goala, in picioare pe un scaun, fiind scuipat in fata de cersetori. Afara se aud sirenele masinilor de politie care vin sa investigheze ce se intimpla la vila bogatasului.
Impotenta lui El Hadji este impotenta noii natiuni a Senegalului de a se reinnoi cu adevarat. Asupritorii albi au fost inlocuiti de asupritori negrii, spunea Sembene intr-un interviu. Sigur ca nu pot intra aici in detalii asupra altor laturi ale romanului care exprima ideologia postcoloniala (relatiile conjugale si raporturile dintre sexe, binarismul traditie/modern, etc), dar cred ca scurta mea prezentare a romanului a avut darul sa ilumineze putin modul in care consider ca Romania poate fi inclusa in paradigma post-colonialista.
Personajul principal al romanului este El Hadji Abdou Kader Beye, om de afaceri de frunte al Senegalului proaspat eliberat de sub dominatia franceza. inceputul romanului il gaseste pe El Hadji implicat in numeroase afaceri si pe punctul de a se casatori cu cea de a treia sotie (musulman fiind, religia ii da dreptul sa isi ia patru sotii). Ceea ce caracterizeaza atitudinea lui El Hadji despre viata este credinta lui musulmana si dorinta de a se imbogati cit mai repede si cu orice pret. impreuna cu ceilalti membri ai Grupului Oamenilor de Afaceri din Senegal, El Hadji trece peste cadavre, fura din provizii destinate unor ajutoare caritabile, singurul lui scop fiind de a se imbogati. in comparatie cu saracia tarii din jurul lui, El Hadji are trei vile, cite una pentru fiecare dintre sotii, intretine unsprezece copii si conduce masini luxoase.
Viata lui se schimba odata cu casatoria celei de a treia sotii. El Hadji e lovit de impotenta sexuala. Disperat, omul de afaceri se intoarce la traditie, si consulta tot felul de vraci locali (marabout), care insa se dovedesc neputinciosi. Afacerile lui El Hadji se naruie pe zi ce trece, doua dintre sotii il parasesc si el isi gaseste refugiu in vila primei sale sotii, care este acum proprietareasa casei.
Drama lui El Hadji ia sfirsit prin aparitia unui cersetor care ii marturiseste ca el este cel care l-a blestemat cu xala (impotenta) pentru ca in urma cu citiva El Hadji ii ruinase familia in goana sa dupa avere si ca singurul remediu este ca fostul puternic om de afaceri sa se lase scuipat de doua ori in fata de toti cersetorii pe care cel care a aruncat blestemul ii va aduce cu el. Ei sunt invinsii noii ordini sociale a Senegalului, victimelor noii clase conducatoare care nu face altceva decit sa ii copieze pe fostii colonialisti in asuprirea populatiei. Xala se incheie cu El Hadji in pielea goala, in picioare pe un scaun, fiind scuipat in fata de cersetori. Afara se aud sirenele masinilor de politie care vin sa investigheze ce se intimpla la vila bogatasului.
Impotenta lui El Hadji este impotenta noii natiuni a Senegalului de a se reinnoi cu adevarat. Asupritorii albi au fost inlocuiti de asupritori negrii, spunea Sembene intr-un interviu. Sigur ca nu pot intra aici in detalii asupra altor laturi ale romanului care exprima ideologia postcoloniala (relatiile conjugale si raporturile dintre sexe, binarismul traditie/modern, etc), dar cred ca scurta mea prezentare a romanului a avut darul sa ilumineze putin modul in care consider ca Romania poate fi inclusa in paradigma post-colonialista.
