• “normă” de bolnavi care ar fi fost impusă doctorilor de către conducerea spitalului pentru a atrage mai mulţi bani de la Casa de Asigurări de Sănătate, sub ameninţarea salariilor diminuate, diagnostice inventate, criză de medicamente esenţiale, incompetenţa comitetului director - asta a reclamat consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache, despre Spitalul Judeţean • acesta a cerut demisia şefei unităţii sanitare, a directorului medical, dar şi a preşedintelui CJ Brăila, pentru problemele care par să nu se mai termine la SJU • şeful Consiliului, Francisk Chiriac, nu a dorit să comenteze acuzaţiile aduse de Iordache, cerând ca acesta să vină cu probe • deşi consideră că Iordache exagerează, directorul medical Alina Neacşu a luat apărarea spitalului, încercând să explice punct cu punct de ce s-a ajuns în anumite situaţii nedorite
“Plan” de bolnavi, diagnostice fictive, medicamente lipsă, doctori scoşi “ţapi ispăşitori” pentru problemele Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, sunt doar câteva dintre dezvăluirile pe care consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache, le-a făcut într-o conferinţă de presă recentă. Pentru toate aceste nereguli care i-au ajuns la ureche, politicianul cere demisia managerului Delia Râşnoveanu şi directorului medical al unităţii sanitare, Alina Neacşu, dar şi preşedintelui Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, pentru că spitalul e în subordinea CJ Brăila. Cea mai gravă afirmaţie a lui Iordache se referă la “planul” lunar de bolnavi trasat medicilor de către conducere. Potrivit politicianului, doctorii ar fi fost obligaţi să consulte şi să trateze un anumit număr de pacienţi pe lună, iar dacă “norma” nu e atinsă, cadrele medicale ar trebui să “inventeze” boli pentru un pacient, deşi în realitate respectivul nu e suferind. În caz contrar, medicilor li s-ar tăia 10% din salariu. Precizăm că, de la finele anului 2017 şi până în prezent, n-a fost lună în care să nu primim sesizări la redacţie despre medicamente lipsă din Judeţean. Uneori, conducerea unităţii sanitare ne-a confirmat problema, alteori a infirmat. Însă, Cătălin Iordache a descoperit că Judeţeanul nu a avut, săptămâna trecută, nici măcar antiinflamatoare şi ser fiziologic. Pe de altă parte, Alina Neacşu, directorul medical şi purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean, ia apărarea unităţii şi ne-a prezentat punctul său de vedere privind afirmaţiile politicianului. Neacşu a precizat că “planul” de bolnavi ar fi, de fapt, estimări făcute de şefii de secţie pentru anul viitor, regulă impusă prin lege pentru orice unitate spitalicească în caz că vrea să încheie contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. La rândul său, preşedintele CJ nu a dorit să comenteze acuzaţiile aduse de PND-ist şi ne-a îndrumat către conducerea SJU.
Interesant însă este faptul că la o zi după conferinţa susţinută de Cătălin Iordache, deşi nu s-au aflat exact locaţiile unde s-a acţionat în Brăila, cert este că DIICOT a declanşat o acţiune la nivel naţional în care se vorbeşte tocmai despre acte medicale false şi diagnostice fictive pentru a se atrage bani de la Casa de Asigurări de Sănătate.
Acuzaţii grave despre nereguli la Spitalul Judeţean Brăila
Consilierul judeţean PND Cătălin Iordache susţine că a descoperit o serie de probleme grave la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, printre care: lipsa acută de medicamente, punerea de diagnostice fictive doar pentru a se obţine mai mulţi bani de la Casa de Asigurări, planuri lunare de pacienţi pe secţii etc. Toate sub “bagheta” unui management extrem de prost, din punctul său de vedere. Mai mult, Iordache a afirmat că a încercat să obţină personal lămuriri privind aceste nereguli atât de la şeful Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, dar şi de la conducerea spitalului, însă s-a lovit de un “zid”. Pe de o parte, Chiriac l-ar fi pus să îi facă solicitare “în scris”, iar purtătorul de cuvânt al spitalului, Alina Neacşu, a refuzat să îi mai răspundă la telefon. Acesta a afirmat că atunci când i-a contactat pe cei doi nu a făcut-o în calitate de jurnalist, ci de consilier judeţean şi de membru în cadrul Comisiei de sănătate a CJ Brăila, iar atitudinea afişată de cei responsabili de bunul mers al lucrurilor la SJU este inadmisibilă.
“Aş vrea să îi transmit domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, domnului Fracisk Chiriac că ar fi cazul să ia atitudine în legătură cu conducerea spitalului, pentru că aşa nu se mai poate! Eu înţeleg că domnia sa este, «mă rog!», într-un fel, apărătorul celor de la spital pentru că a garantat pentru ei, dar când descoperi că garantezi pentru cineva care nu îşi face treaba, ar trebui să îţi revizuieşti atitudinea şi să iei măsurile care se impun. Nu e prima dată când la spital nu există medicamente de bază. Iar noi aici nu vorbim despre medicamente care costă foarte mult, ultra scumpe, greu de găsit. Vorbim despre aspirină, despre algocalmin, ketoprofen, manitol, ser fiziologic, leucoplast, pansament şi aşa mai departe. Deci dacă nu sunt aceste lucruri acolo, de ce mai e spital? Mai bine îl facem altceva. Bine, oricum nu arată a spital. Îmi menţin în continuare părerea că e o cocină. Doar că acum e o cocină goală de medicamente. Adică nu mai există nici măcar astea. Evident că domnul preşedinte a spus că o să şi renoveze spitalul, că a făcut nu ştiu ce demersuri, că «a început»... Ce a început, nu ştiu”, a declarat Iordache.
PND-istul a insistat pe ideea că nu este prima oară când spitalul rămâne fără medicamente şi a precizat că i se pare cât se poate de anormal ca un manager sau directorul medical să ridice din umeri şi să spună că au dat comanda la furnizori, însă aceasta nu a venit la timp. “M-a şocat declaraţia doamnei director Neacşu care mi-a spus: «Păi, eu am luat referatele, le-am aprobat şi am dat comanda. Dacă nu a venit, eu ce să fac?» Pe principiul ăsta pot să fiu şi eu, şi oricine, director de spital. Că fac doctorii un referat, noi îl aprobăm, dăm comanda şi dacă vine, bine. Dacă nu? «Nu avem, că nu a venit». Dar oare când eşti manager sau directorul medical al unui spital nu trebuie să te preocupe cu cine lucrezi, cum lucrezi, dacă furnizorul nu vine să vorbeşti cu el, să îl presezi? Să le zici: «Daţi-mi medicamentele, dacă nu mă duc la altul!» Cum a fost ales acest distribuitor?” a mai adăugat Iordache, făcând precizarea că lunar Spitalul Judeţean cheltuie 1 milion de euro pe medicamente, prin urmare orice firmă din România care se ocupă de aşa ceva ar avea motive serioase să vrea să distribuie la timp pentru a lua aceşti bani.
Consilierul PND a ţinut să facă şi o paranteză legată de faptul că în jurul spitalului judeţean există 8 farmacii, mereu aprovizionate, la care de multe ori pacienţii sunt trimişi de medici să îşi cumpere tratamentul. Acesta a afirmat că nu i se pare normal ca managerul spitalului să nu încerce măcar să afle care este secretul acelor farmacii pentru a-l aplica ulterior în cazul unităţii pe care o conduce. “Ce, lumea de pe Buzăului e bolnavă toată?! Sunt 8 farmacii care trăiesc bine-mersi pe lângă spital! 8 farmacii pe o rază de maximum 1 km, care nu dau faliment. Şi toate sunt lanţuri de farmacii! Păi, lanţurile de farmacii sunt aprovizionate de cine credeţi? De nişte distribuitori. Eu dacă eram manager mă duceam şi aflam. Şi aflam uşor, mai ales că soţul doamnei Neacşu este distribuitor de medicamente. Habar nu am dacă e vreo legătură, nici nu mă interesează deocamdată. Dar întrebam: care sunt cei mai buni distribuitori, care au toate medicamentele?”, a mai adăugat Iordache.
Mai mult, consilierul a criticat faptul că după ce RMN-ul a rămas fără substanţă de contrast, a urmat CT-ul. Iordache a punctat că este anormal ca managerul sau directorul medical să nu verifice stocurile în ambele locuri, mai ales când i-au fost sesizate astfel de probleme. Mai mult, acesta a ţinut să precizeze că substanţa folosită în prezent la imagistică este un înlocuitor şi nu cea oficială.
“Or, în situaţia asta, mă întreb dacă managementul ăsta e normal la cap? Aici nu vorbim despre un supermarket care la un moment dat nu mai are suc de portocale. Vorbim despre un spital la care oamenii se duc pentru că sunt bolnavi. Vorbea doamna Neacşu, cu emfază aşa: «Am luat din fondul de rezervă»! Da? Perfect! Dar dacă - şi s-a întâmplat, pentru că cineva a avut gura pocită -, se întâmplă alt accident şi încă unul? Dacă e un cutremur şi are 1.000 - 3.000 de victime, din care fond mai iei?”, a mai afirmat PND-istul.
Planul lunar de pacienţi, diagnostice fictive şi banii de la Casă
Cea mai gravă acuzaţie adusă de consilierul judeţean Cătălin Iordache se referă la faptul că în disperarea de a atrage cât mai mulţi bani de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), medicii ar fi forţaţi de conducerea spitalului să pună diagnostice fictive unora dintre pacienţi, astfel încât să atingă un prag lunar. Măsura, susţine Iordache, vine după ce s-ar fi apelat la serviciile unei firme de consultanţă, angajată de CJ Brăila, care i-ar fi sfătuit pe cei din spital “să fie eficienţi”.
“Mai nou, ei au un plan. Sunt secţii care îşi fac planuri cu bolnavi. Dacă vă puteţi imagina! La începutul lunii, fiecare secţie trebuie să spună cam câţi bolnavi apreciază că or să vină acolo. Ei fiind de mulţi ani în spital, cam ştiu care sunt variaţiile de bolnavi aşa, pe lună. Dar nu sunt statisticieni, nu cunosc situaţia de la nivel naţional. Poate apare vreo boală nouă, ceva. Şi trebuie să aibă lunar vreo sută de bolnavi, de exemplu. Dacă nu ţi i-ai făcut, - reţineţi ce vă spun, poate vi se pare o tâmpenie -, ce spune spitalul? «Câţi bolnavi trebuia să ai tu»? «100». «Câţi ai»? «90». «Nasol! 10% minus din salariu»! Vorbim de scăderi de 10% din salariu la toată lumea. De la şeful de secţie până la ultimul om. «Nu v-aţi făcut bolnavii»! Stai puţin, dar poate că lumea e sănătoasă! De ce e rău să fie lumea sănătoasă?! «Păi, dacă voi nu vă faceţi bolnavii, nu luăm banii de la Casa de Asigurări!»“, a declarat Iordache.
Şi singura variantă a medicilor şi a şefilor de secţii de a îndeplini acest plan impus de conducerea spitalului, în unele cazuri, ar însemna punerea unor diagnostice fictive. “Ce înseamnă «eficient» în opinia unui manager de spital? Să iei cât mai mulţi bani de la CAS. Şi acum o să vă traduc asta, cu riscul de a mă judeca din nou cu alţii: a fi eficient în mintea unui manager care nu poate să facă bani decât de la Casă înseamnă de fapt să creşti numărul bolilor per bolnav. Adică vine un om cu o problemă la spital, şi brusc are mai multe boli, că îi descoperi tu. El e om neinstruit. Nu ştie că pe lângă faptul că şi-a spart capul avea şi icter. Bineînţeles, unele cazuri pot fi corecte şi oamenii să aibă mai multe probleme, dar unele pot fi inventate. Sunt boli care dispar. Te vindeci, că de aia te duci la spital, să te faci bine. Nu? Şi când te-ai făcut bine, asta e viaţa! Rămân doar nişte chestii scrise că te-ai dus la spital şi te-ai făcut bine, nu numai pentru boala pentru care te-ai dus tu, ci pentru mai multe. Ei bine, aceste «mai multe» aduc mai mulţi bani de la CAS, care are un plafon pe care îl stabileşte cu Spitalul Judeţean. Deci tu te chinui practic să îi cheltui plafonul, să îi iei toţi banii pe care i-a programat pentru tine. Fie că ai bolnavi sau nu. Deşi toată lumea explică faptul că fondurile de salarii sunt diferite de fondurile pentru medicamente şi aşa mai departe, ambele sunt în acelaşi coş. După mărirea asta de salarii, cam 80% din cheltuielile spitalului sunt pe salarii. Şi atunci ce ar trebui să facă spitalul? Două lucruri: să le ia banii ălora de la Casa de Asigurări prin orice mijloace sau să producă ei bani!”, a adăugat Iordache.
Acesta a afirmat că i se pare inadmisibil ca Delia Râşnoveanu să nu încerce să producă bani din vânzarea de servicii la spital, aşa cum se întâmpla pe vremea când Gheorghe Bunea Stancu era preşedinte al CJ Brăila, iar Rodica Sin managerul SJU.
Iordache cere demisii. Chiriac «NO COMMENT»
Cătălin Iordache a afirmat că în opinia sa, după atâtea episoade în care spitalul a fost în criză de medicamente, managerul Delia Râşnoveanu, directorul medical Alina Neacşu, dar şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, care a garantat pentru acestea două, ar trebui să demisioneze.
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a refuzat să comenteze acuzaţiile aduse de Cătălin Iordache în legătură cu spitalul judeţean. “Cereţi punctul de vedere al managerului. Eu nu comentez. Iordache, dacă are dovezi, să le aducă. Altfel discutăm despre discuţii şi vorbe. Domnul Iordache îmi cere şi mie demisia, cere tuturor demisia. Poate că vrea să rămână singur în Brăila. Nu comentez. Deja m-am săturat! În fiecare săptămână Cătălin Iordache are ceva de zis. Nu! Avem treburi de făcut, eu sunt în judeţ acum. Suntem pe drumurile judeţene. Se asfaltează. Suntem în proceduri normale şi cu spitalul. Vorbesc de investiţii, de preluarea secţiei de Cardiologie, de sterilizare”, a declarat Chiriac.
Ce spune conducerea Spitalului Judeţean
Dr. Alina Neacşu, director medical şi purtător de cuvânt al spitalului, ne-a răspuns, punctual, la acuzaţiile aduse de Cătălin Iordache. Aceasta ne-a explicat că lipsa de medicamente de săptămâna trecută a fost din cauza nefuncţionalităţii platformei de achiziţii publice, SICAP - fostul SEAP -. Neacşu a susţinut că Judeţeanul a reînnoit contractul cu CJAS, la începutul lunii mai, şi a întâmpinat probleme cu sistemul de achiziţii publice, din cauza suprasolicitării platformei online. În ceea ce priveşte lipsa manitolului, directorul medical a recunoscut că spitalul nu are acest medicament. “Nu am manitol, pentru că nu are «Infomed». Verificaţi pe site-ul lor. El este cel care livrează manitol în toată ţara, nu a adus nicăieri. Există un singur înlocuitor, da nu cu concentraţie de 20% cu 15% pe care îl aduce o altă firmă, mult mai scump, care nu a câştigat licitaţia”, ne-a declarat Alina Neacşu, făcând precizarea că şi această firmă a fost luată cu asalt de spitalele din ţară, ceea ce îngreunează procesul achiziţiei. Spitalul ar avea acum ser fiziologic, după ce a primit 20.000 flacoane, recent. Cheltuiala de medicamente pentru o lună este în jur de 714.000 lei şi pentru materiale sanitare 240.000 lei, iar pentru un trimestru, costurile totale s-ar ridica undeva la peste 2,3 milioane lei, deci mai puţin decât susţine Iordache, a punctat directorul medical. Totodată, aceasta a ţinut să precizeze că achiziţiile nu intră în fişa postului său. “Eu nu fac comenzi. Eu sunt doctor şi director medical. Nu am voie să sun eu la o firmă să îmi aducă nu ştiu ce medicament. Nu este în fişa postului meu. Eu aprob necesarul de medicamente, treaba mea este să le aprob din punct de vedere medical, pe baza cerinţelor secţiilor. Este un serviciu special care se ocupă de achiziţii. Sunt foarte deranjată de aceste afirmaţii”, a declarat sursa citată.
Neacşu a mai precizat că problema substanţei de contrast a fost rezolvată, vrând neapărat să menţioneze că în primul trimestru al anului 2018 s-au făcut 640 RMN-uri şi 3.829 CT-uri, din care 866 cu substanţa de contrast. Aceasta a recunoscut că a folosit bani din fondul de rezervă, dar consideră că e un lucru lăudabil, pentru că astfel a putut rezolva o problemă stringentă.
Planul de bolnavi. Există sau nu?
Întrebată dacă, într-adevăr, medicilor li s-a trasat “normă” lunară de pacienţi, altfel pierd bani la leafă, directorul medical a punctat că regulamentul prin care se pot încheia contracte cu CAS prevede o estimare a numărului de bolnavi pe care îi va trata unitatea în anul următor. Neacşu a afirmat că, într-adevăr, a cerut şefilor de secţii o estimare a numărului de pacienţi, dar fără a-i ameninţa că le taie 10% din salariu, aşa cum a susţinut Iordache. În plus, a mai fost o discuţie cu cadrele medicale despre eficientizarea actului medical şi a activităţii spitalului, pentru că unele secţii au avut probleme în a-şi respecta estimările făcute privind numărul de bolnavi. Or, acest lucru nu a fost corect faţă de celelalte secţii care au tratat mai mulţi bolnavi decât au previzionat, a mai susţinut directorul medical. “Asta este o acuzaţie extrem de gravă pe care nici nu vreau să o comentez. O voi explica din punct de vedere al spitalului. Tot spitalul funcţionează cu un contract cu Casa. Contractul acesta se împarte în mai multe bucăţi, trepte: foi de observaţie continue, foi de zi prin care pacientul vine şi pleacă şi ambulatoriul. (...) Au existat discuţii cu medicii, pentru că o parte din ei nu-şi fac programul cum trebuie. Am reclamaţii de la Casă că nu sunt în ambulator, că pacientul este purtat pe drumuri şi nu vine programat. Da, s-a dorit o ordine şi îmi asum cele spuse. Este o lipsă de echitate faţă de cei care-şi fac treaba. Trebuie să vedem pacienţii şi să ne facem contractul cu Casa. Nu s-a discutat nicio secundă despre tăierea salariilor, nici n-am cadru legal pentru aşa ceva! Nu pot, ca spital, să-ţi tai bani la salariu. Asta este o discuţie prost înţeleasă, rău-voitoare în esenţă. Trebuie să ţineţi minte aceste cuvinte: «Contractat», «Realizat» şi «Alocat». Contractul de servicii se face anual cu Casa, «Realizat» înseamnă ce face fiecare secţie în fiecare lună, şi «Alocat» este, de cele mai multe ori, identic cu «Realizat». Există, totuşi cazuri, când nu au fost decontate toate foile. Ca să primeşti bani pentru o foaie de observaţie, aceasta se stochează din punct de vedere statistic şi se trimite la Şcoala Naţională de Statistică pentru validare. Au fost discuţii pentru eficientizare, cu medicii. Şi eu ce să le fac dacă au înţeles altceva? Să pună mâna să citească contractul cu CJAS. Şeful de secţie are datoria, pentru aceste foi”, a explicat Neacşu, cu precizarea că este doar o procedură legală.
Cazul «Pătârlăgeanu» şi acuzaţiile lui Iordache despre 10.000 de seringi ascunse
În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, PND-istul Cătălin Iordache a afirmat că în timp ce îi sesiza şefului CJ Brăila problema lipsei de medicamente, Francisk Chiriac ar fi afirmat că poate medicii le fură. Deranjat Iordache a ţinut să prezinte un caz de acum câţiva ani, în care a fost implicat consilierul municipal PSD Valentin Pătârlăgeanu, la vremea respectivă asistent şef la secţia Ortopedie din Corpul B al spitalului.
“Singurul care a fost prins acum mai mulţi ani cu vreo 10.000 de seringi de unică folosinţă a fost domnul consilier local municipal PSD, domnul Pătârlăgeanu. Poate că ştiind de la ei (n.r. - PSD) cum e cu furturile, cu mangle o fi zis: măi, dacă ăla a luat 10.000 şi le ţinea acolo... Acum, el nu a zis atunci că le-a furat, ci că le-a pus bine să nu le fure alţii. Deci să nu înţelegeţi că îl acuz pe domnul Pătârlăgeanu de furt. Bine, ăia nu le găseau, dar le-au găsit la el. 10.000! Era asistent şef la Corpul B al Spitalului Judeţean Brăila, o funcţie ocupată ilegal”, a declarat Iordache.
Întrebat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” despre acest episod, Valentin Pătârlăgeanu a afirmat că nu se pune problema de seringi “ascunse”, ci de un banal control venit de la management şi de preluarea unor seringi de la secţia sa, pe bază de proces verbal, pentru a fi distribuite către alte secţii care aveau nevoie atunci.
“Pur şi simplu, la momentul despre care se face referire eu eram asistent-şef al secţiei Ortopedie. S-a dispus un control de la nivelul managementului pe Corpul B, dintre care şi la Ortopedie. La toate magaziile din spital. Fiind unitate cu flux continuu noi nu ne aporvizionăm în fiecare zi şi cum aţi văzut de-a lungul vremii, datorită unor factori externi care nu ţin de noi, de secţii, la un moment dat aprovizionarea spitalului - datorită furnizorilor, datorită altor factori -, nu este ritmică. Apar câteodată sincope în aprovizionare. Drept pentru care, la un moment dat, la nivelul fiecărei secţii există un mic stoc de materiale, mai mare sau mai mic. Depinde de cum se consumă şi de necesităţi. S-a dispus atunci un control în urma căruia la nivelul secţiei Ortopedie s-a consemnat prin proces verbal - vă rog frumos să reţineţi -, că au găsit acolo anumite cantităţi: seringi, ace, feşe, tifon, alcool, săpun, tot ce există într-o magazie din fiecare secţie la un spital judeţean. S-a făcut un proces verbal. A existat la momentul respectiv o necesitate de seringi pentru alte secţii. Şi pe baza unui proces verbal de predare - primire, s-a venit, s-au ridicat acele seringi de pe secţia Ortopedie. Reţineţi, ele făceau parte din gestiunea secţiei. (...) Nu au fost găsite în vreun loc, nu le-am ascuns eu undeva, nu le-am «pitit». Ele existau în magazie”, a declarat Pătârlăgeanu, cu precizarea că nu este vorba despre 10.000 de seringi şi că nu a existat niciun fel de anchetă pe tema aceasta.
