Scandalos! Municipalitatea fusese avertizată încă din 2007 cu privire la "greşeala" privind celebra formulare "fosta str. Regală nr. 176 (actualmente str 1 Decembrie 1918) colţ cu str. Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)", modalitate prin care se încercase forţarea retrocedării în natură a unei bucăţi de teren chiar pe amplasamentul Pieţei Mari. Sesizarea cu privire la această eroare a venit, (atenţie!) chiar din partea revendicatorului, adică a lui Vasile Stupic! Mai mult, bărbatul a avertizat de două ori municipalitatea cu privire la faptul că sunt greşite deciziile de primar emise pentru soluţionarea dosarului său de revendicare pe Legea 10/2001. Cele două avertizări au fost redactate de Stupic cu ajutorul unei maşini de scris şi poartă numărul de registratură al Primăriei. Cum de a fost posibil ca aceste acte să treacă "neobservate"? De ce nu a fost corectată greşeala? Sunt doar câteva întrebări, retorice, dacă pornim de la realitatea că prin acea "greşeală" s-a vrut, de fapt, spolierea Pieţei Mari după scenariul de succes aplicat în cazul Pieţei Concordia. În plus, au apărut acte care dovedesc faptul că Stupic îşi exprimase acordul să primească la schimb terenuri în alte zone decât Piaţa Mare. Evident că nimeni nu le-a luat în seamă... De ce? Simplu: se pusese deja în mişcare angrenajul care scotea din circuitul şi regimul juridic public "bijuteriile" imobiliare ale oraşului. Şi mai grav este că angrenajul despre care aminteam mai sus încă lucrează la capacitate maximă, întrucât, aşa cum am prezentat într-o ediţie precedentă, ţinta a rămas în continuare pe Piaţa Mare. Doar că, după eşecul primei tentative, se încearcă acum poziţionarea terenului revendicat pe cealaltă latură a pieţei publice.
Încet, dar sigur, începe să se risipească fumul din jurul dosarului Stupic, de revendicare a unui lot de 1.701 mp în baza Legii nr. 10/2001 şi având ca ţintă Piaţa Mare. Reporterii "Obiectiv" au intrat în posesia a două adrese cu număr de înregistrare la Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului (UATM) Brăila, prin care revendicatorul Stupic încercase corectarea unor greşeli în propriul dosar. Şi nu orice greşeli. Este vorba chiar despre străvezia încercare de a acredita ideea că străzile Mihai Bravu şi Griviţa au fost una şi aceeaşi. Nu mai este pentru nimeni un secret mobilul acestei "greşeli". Dintr-un condei se voia poziţionarea terenului revendicat de Stupic pe latura dinspre actuala stradă Griviţa a Pieţei Mari.
Revenind însă la adresele despre care aminteam, prima scrisoare este datată decembrie 2007 şi are număr de înregistrare 48.515 din 27.12.2007, fiind adresată primarului, la acea vreme Constantin Sever Cibu. "Subsemnatul Ec. Dipl. Stupic Vasile, domiciliat în Braşov (...) vă rog să dispuneţi modificarea articolului unic din Dispoziţia nr. 14854 din 5.10.2006 în ce priveşte denumirea completă a imobilului din Brăila, fosta str. Regală nr. 176 c/c Griviţei în adresa corectă a acestui imobil str. Regală nr. 176 c/c Mihai Bravu". Curios este faptul că, imediat sub ştampila-chenar cuprinzând numărul de înregistrare a actului la UATM Brăila, apare o rezoluţie purtând o semnătură neidentificată şi datată indescifrabil decembrie 2007, prin care scrisoarea lui Stupic este îndreptată către "D-na Pamfil". Dacă vă sună cunoscut numele, într-adevăr, este vorba de ACEA doamnă Pamfil, mai precis Angelica Pamfil, actualul şef al juriştilor Primăriei Brăila. La data primirii scrisorii, Pamfil era un simplu jurist în cadrul direcţiei de specialitate a Primăriei. De ce era direcţionată către ea adresa lui Stupic şi nu către Luminiţa Macovei, cea care, de fapt, i-a ţinut locul Sorinei Bosoancă, după plecarea acesteia de la şefia Direcţiei Juridice a Primăriei? Mister. Şi, în paranteză fie spus, de numele Angelicăi Pamfil, precum şi al fostului secretar general al Primăriei, Iorga Stoian, se leagă intim o întreagă serie de scandaluri în sfera retrocedărilor de terenuri şi apărarea intereselor municipalităţii în procese intentate de revendicatori. Cel mai cunoscut caz este, bineînţeles, retrocedarea cu cântec a mai multor loturi de teren din Piaţa Concordia, terenuri care, ulterior, s-au concentrat în proprietatea lui Simion Cloşcă. De altfel, după cum s-a dovedit ulterior, el avea încheiate promisiuni de vânzare/cumpărare cu toţi revendicatorii care au câştigat în instanţă terenurile de sub piaţă.
Cea de-a două adresă prin care Stupic reîncearcă corectarea "greşelii" este datată 15 februarie 2008, aşadar tot în mandatul lui Constantin Sever Cibu, şi are numărul de înregistrare la UATM Brăila 7146/20.02.2008. "Solicit rectificare ca urmare a redactării de către jr. Macovei Luminiţa, care nu a indicat adresa exactă a amplasamentului imobilului moştenit pentru a solicita despăgubirile cuvenite conf. Legii 10/2001", susţine braşoveanul. De altfel, rezoluţia consemnată pe colţul adresei indică pe Macovei ca fiind persoana la care trebuie să ajungă scrisoarea. Ce s-a întâmplat mai departe nu e greu de estimat: NIMIC! Mă rog, aproape nimic, întrucât efectul a fost halucinanta formulare "str. Regală nr. 176 c/c str. Griviţei (fostă str. Mihai Bravu)", după ce în dispoziţia incriminată de Stupic în cele două scrisori apărea doar "str. Regală nr. 176 c/c str. Griviţei". Iată cum au ştiut funcţionarii municipalităţii să rezolve petiţia lui Stupic.
Stupic ceruse în compensare şi alte loturi de teren
În altă ordine de idei, în apărările formulate în instanţă de către pârâta Primărie în lupta cu Stupic se invocă faptul că revendicatorul nu şi-ar fi exprimat în mod clar opţiunea în ceea ce priveşte compensarea cu alte terenuri din proprietatea privată a UATM Brăila. Înainte de a trece mai departe trebuie făcute următoarele precizări:
1. prin Dispoziţia de primar nr. 33.988 din 18 aprilie 2008, semnată de Constantin Cibu, lui Stupic i-a fost acordat prin compensare în natură un teren de 435 mp cu adresa str. Piaţa Poporului, nr. 20. Aşadar, din cei 1.701 mp revendicaţi iniţial, au mai rămas de compensat 1.266 mp. Pentru această diferenţă, dispoziţia menţionată subliniază că "urmează să fie acordat un alt teren cu care notificatorul să fie de acord".
2. de fiecare dată când se iveşte ocazia, Primăria Brăila scoate din proprietatea publică şi transferă în cea privată a municipalităţii terenuri pentru a fi oferite în compensare pentru soluţionarea dosarelor de retrocedare a unor loturi de teren confiscate de comunişti.
3. procesul intentat de Vasile Stupic atacă ultima Dispoziţie de primar, din 2010, de această dată emisă de actualul edil-şef Aurel Simionescu, prin care se modifică precedenta Dispoziţie a primarului Constantin Cibu, în sensul că despăgubirea se va face prin acordarea de acţiuni la Fondul Proprietatea. La Tribunalul Brăila, Stupic a pierdut procesul, însă a atacat cu apel decizia instanţei brăilene la Curtea de Apel Galaţi
Revenind, Primăria s-a plâns instanţei că Stupic nu şi-a exprimat acordul pentru compensarea în natură a diferenţei de 1.266 mp cu alte terenuri. Totuşi, există cel puţin două adrese ale lui Stupic către UATM Brăila, prin care solicită în mod expres compensarea cu diferite loturi disponibile din proprietatea privată a municipiului. Iată, de exemplu, o astfel de solicitare din 7 aprilie 2008, în care Stupic cere, în primul rând, suprafaţa de 435 mp pe strada Piaţa Poporului, alţi 250 mp pe str. Împăratul Traian nr. 17, încă 364 mp vis-a-vis de Spitalul Judeţean de pe Buzăului şi o parte din lotul de 1.887 mp disponibil în staţiunea Lacu Sărat. Din această listă, lotul de 435 mp i-a fost atribuit prin Dispoziţia de primar emisă câteva zile mai târziu, în data de 18 aprilie 2008. Nu după mult timp, Stupic revine cu o nouă solicitare ce viza un teren a cărui disponibilitate spre compensare fusese reglementată prin Hotărârea de Consiliu Local Municipal nr. 148/2008. Era vorba de două loturi de teren însumând aproape 4.100 mp, situate în pieţele Cezar Petrescu şi Radu Negru - Biserică.
Noi vrem pământ! În Piaţa Mare!
Iată, aşadar, doar două exemple în care municipalitatea avea solicitarea expresă a lui Stupic pentru compensarea diferenţei de 1.266 mp rămase după acordarea lotului de 435 mp. Cu toate acestea, în mod misterios, s-a continuat pe varianta retrocedării în natură pe amplasamentul Pieţei Mari a lotului de 1.266 mp.
În primă fază, aşa cum am arătat mai sus, s-a încercat poziţionarea lotului pe latura dinspre str. Griviţa, iar după ce Tribunalul Brăila a respins acţiunea lui Stupic, subliniind clar confuzia legată de poziţionare, s-a revenit cu o nouă variantă, pe cealaltă latură a pieţei, dinspre strada Roşiori. Numai că şi pentru această parte există documente clare, datate 1939, mai precis procese verbale de inventariere a Piaţei Halelor, care atestă negru pe alb că respectivul lot, situat pe strada Roşiori colţ cu fosta Regală, era deja în proprietatea municipiului cu peste 60 de ani înainte de data întocmirii, mai precis începând cu anul 1874. Cazul este acum pe masa magistraţilor Curţii de Apel Galaţi şi are ca termen 6 aprilie.
Însă, dacă priveşti în ansamblu toate aceste informaţii, nu ai cum să nu te întrebi cum de nu a sesizat nimeni din aparatul administrativ "oportunităţile" de stingere a litigiului cu Stupic pe vremea când acesta nu voia cu ardoare chiar terenul de sub Piaţa Mare? Unde a fost spiritul de prim-gospodar al urbei în cazul lui Constantin Sever Cibu în mandatul căruia, de altfel, s-au petrecut toate aceste gafe administrative, inclusiv celebrul caz "Concordia - piaţa personală a lui Cloşcă"? Oare nu a fost informat cu privire la toate aspectele problemei de către propriii angajaţi? Sau a ştiut, dar s-a făcut că plouă? Reporterii "Obiectiv" au încercat să ia legătura telefonic cu fostul primar, actual senator UNPR de Brăila, însă acesta nu a fost de găsit pentru a aduce lămuriri.
