In medicina traditionala chineza (MTC), doua dintre cele mai importante calitati ale alimentelor (medicamentele naturale) sint "cald" si "rece''. Desi acesti termeni suna putin convingator comparativ cu insusirile declarate ale medicamentelor moderne, alimentele pe care ar trebui sa le consumam astazi sint rezultatul unor cautari si experimentari de milenii, in legatura cu valorile lor nutritive si terapeutice.
Cind mincam alimente "reci", energia si fluidele corpului se indreapta spre in jos si spre interior (in directia yin) in asa fel incit interiorul si partea inferioara a organismului se racesc primele. Atunci cind vara bem un pahar de apa foarte rece, vom simti cum ni se raceste partea inferioara a abdomenului. La scurta vreme insa, organismul reactioneaza, incercind sa balanseze efectul de racire exagerata dat de apa si ni se face mai cald decit ne era inainte de a bea. In schimb, mincarurile "fierbinti" imping energia si singele in partile exterioare si de sus ale corpului (yang). Alimentele foarte calde, cum ar fi ardeii iuti, odata consumati declanseaza o reactie foarte puternica: ne inrosim la fata, radiem caldura ca un cuptor si ne transpira in primul rind pielea capului si a fetei. Dupa transpiratie urmeaza o stare de racoare pe masura ce surplusul de caldura se disipeaza prin piele. Un efect asemanator are si folosirea bauturilor alcoolice. De aceea, aceste alimente nu sunt recomadate persoanelor slabite. De altfel, ele vor refuza instinctiv aceste alimente prea "fierbinti".
Cele mai multe alimente calde au insa un efect de durata cum ar fi: radacinile uscate de ghimbir, ovazul, pastirnacul, untul sau fileurile de ansoa si multe altele. Vom reveni pe parcursul articolelor noastre viitoare la proprietatile unor alimente recomandabile pentru diferite anotimpuri si afectiuni.
Gatitul la cuptorul cu microunde diminueaza energia Qi
Exista multe teorii care descriu proprietatile calde sau reci pe care le are mancarea. Redam mai jos unele dintre acestea, care sunt general acceptate:
1. Plantele care cresc mai incet (morcovii, napii, pastirnacul, varza si ginsengul) sunt mult mai "calde" decat cele care cresc repede (laptucile, ridichile, castravetii).
2. Fertilizatorii chimici stimuleaza cresterea mai rapida a plantelor si au un efect de "racire" a lor. Tot mai multe fructe si legume care se gasesc astazi pe piata sunt mai "reci" (si mai putin hranitoare) decit cele de altadata.
3. Mincarea negatita (legumele, fructele, pestele crud) este mai "rece" decat cea gatita.
4. Alimentele servite reci sunt mai racoritoare.
5. Alimentele de culoare albastra, verde sau purpurie sunt de obicei mai "reci'' decat cele de culoare rosie, portocalie sau galbena (un mar verde este mai rece decit unul rosu, indiferent daca culoarea este data de gradul de coacere sau de soiul marului). De aceea la copiii mici se introduc prima data ca alimente solide cele de culori calde.
6. Metodele de preparare care presupun gatitul timp indelungat, la presiuni mari, la gratar, cu aer de circulatie (la cuptoarele cu convectie) induc proprietati calde alimentelor. Functie de presiune si temperatura, modurile de gatire se pot clasifica in mai multe grade (de la foarte cald la mai putin cald): prajitul in ulei, coptul, gratinarea, inabusirea in tigaie, gatitul la oala sub presiune, gatitul la aburi, uscarea (la "vint'') sub temperatura de fierbere a apei. Gatitul la "rece'' cum ar fi fermentarea, marinarea sau incoltirea (cerealelor), continua clasificarea noastra spre mai rece.
7. Filozoful austriac Rudolf Steiner (1861-1925) demonstra ca si tipul de combustibil ales pentru gatit influenteaza starea mancarii. si aici avem mai multe grade (de la foarte prietenos pentru organism, la mai putin): paiele, lemnul, carbunii, gazul natural si electricitatea. Gatitul electric nu se recomanda in special celor foarte slabiti. De la vremea lui Steiner a aparut in plus gatitul la cuptorul cu microunde, care se pare ca diminueaza considerabil energia Qi (universala) pe care o primim din mancare.
8. Diferitele tipuri de procesare ale mancarii (baterea, taiatul in felii subtiri, tocatul, rasul, presarea, amestecarea) adauga un plus de energie mancarii. Mergind mai departe, studiile au aratat ca taiatul foarte fin al mancarii ridica nivelul zaharului din sange si influenteaza procesul de gindire.
9. Mestecatul indelung al mincarii creeaza mai multa "caldura''. Cu cat mestecam mai bine (indeosebi carbohidratii) ajutam procesul de digerare, in asa fel incit organismul asimileaza mai multi nutrienti din aceasi cantitate de mancare. Mestecind mai mult ne putem feri de ingrasare.
10. In cele mai multe parti ale globului, alimentele cu proprietati calde, respectiv reci se gasesc in mod natural. In general, marea majoritate a comunitatilor isi pot mentine sanatatea cu alimentele de origine vegetala sau animala care se gasesc in spatiul lor geografic.
La un gatit moderat se pierd putini nutrienti
Dintre toate influentele asupra mincarii cel mai important il are gatitul. Este foarte important de a intelege cum gatitul creste proprietatile de a incalzi/hrani ale alimentelor. Caldura ajuta la ruperea structurilor chimice complicate ale mincarii in asa fel incat aceasta sa fie asimilata mai usor.
La un gatit moderat (o fierbere scurta de exemplu) se pierd putini nutrienti iar cei care raman sint mult mai usor de asimilat. In asemenea cazuri energia organismului este mai putin concentrata spre digestie si poate fi folosita in alte scopuri, cum ar fi nivele inalte de gindire si creativitate. De asemenea o digestie imbunatatita rezulta in asimilarea imbunatatita pina la nivel celular.
In practica celor mai multe dintre popoarele orientale consumarea alimentelor crude este considerata prea stimulanta si deseori paguboasa. Gatitul moderat este recomandat pentru a ajuta mai mult o gindire rafinata. Pe de alta parte alimentele crude nu se potrivesc orisicui. Dietoterapia traditionala chineza spune: "Se folosesc alimente si metode de preparare reci pentru cei care au caldura in exces si se folosesc alimente si metode de preparare calde, celor care sunt prea reci".
Spre a crea efecte de incalzire sau racorire ale mincarii, ingredientele trebuie alese in concordanta cu scopul propus. Odata alese ingredientele (fie calde sau/si reci ) proprietatile lor pot fi usor ajustate in asa fel incit sa satisfaca precis nevoile energetice ale consumatorului la un anumit moment. Dintr-un numar limitat de ingrediente, un bucatar priceput intr-ale dietoterapiei poate crea o larga gama de efecte terapeutice folosind unele sau altele dintre metodele calde sau reci de preparare. Scopul final este de a corecta sau preveni in organism un anumit dezechilibru energetic.
Cind mincam alimente "reci", energia si fluidele corpului se indreapta spre in jos si spre interior (in directia yin) in asa fel incit interiorul si partea inferioara a organismului se racesc primele. Atunci cind vara bem un pahar de apa foarte rece, vom simti cum ni se raceste partea inferioara a abdomenului. La scurta vreme insa, organismul reactioneaza, incercind sa balanseze efectul de racire exagerata dat de apa si ni se face mai cald decit ne era inainte de a bea. In schimb, mincarurile "fierbinti" imping energia si singele in partile exterioare si de sus ale corpului (yang). Alimentele foarte calde, cum ar fi ardeii iuti, odata consumati declanseaza o reactie foarte puternica: ne inrosim la fata, radiem caldura ca un cuptor si ne transpira in primul rind pielea capului si a fetei. Dupa transpiratie urmeaza o stare de racoare pe masura ce surplusul de caldura se disipeaza prin piele. Un efect asemanator are si folosirea bauturilor alcoolice. De aceea, aceste alimente nu sunt recomadate persoanelor slabite. De altfel, ele vor refuza instinctiv aceste alimente prea "fierbinti".
Cele mai multe alimente calde au insa un efect de durata cum ar fi: radacinile uscate de ghimbir, ovazul, pastirnacul, untul sau fileurile de ansoa si multe altele. Vom reveni pe parcursul articolelor noastre viitoare la proprietatile unor alimente recomandabile pentru diferite anotimpuri si afectiuni.
Gatitul la cuptorul cu microunde diminueaza energia Qi
Exista multe teorii care descriu proprietatile calde sau reci pe care le are mancarea. Redam mai jos unele dintre acestea, care sunt general acceptate:
1. Plantele care cresc mai incet (morcovii, napii, pastirnacul, varza si ginsengul) sunt mult mai "calde" decat cele care cresc repede (laptucile, ridichile, castravetii).
2. Fertilizatorii chimici stimuleaza cresterea mai rapida a plantelor si au un efect de "racire" a lor. Tot mai multe fructe si legume care se gasesc astazi pe piata sunt mai "reci" (si mai putin hranitoare) decit cele de altadata.
3. Mincarea negatita (legumele, fructele, pestele crud) este mai "rece" decat cea gatita.
4. Alimentele servite reci sunt mai racoritoare.
5. Alimentele de culoare albastra, verde sau purpurie sunt de obicei mai "reci'' decat cele de culoare rosie, portocalie sau galbena (un mar verde este mai rece decit unul rosu, indiferent daca culoarea este data de gradul de coacere sau de soiul marului). De aceea la copiii mici se introduc prima data ca alimente solide cele de culori calde.
6. Metodele de preparare care presupun gatitul timp indelungat, la presiuni mari, la gratar, cu aer de circulatie (la cuptoarele cu convectie) induc proprietati calde alimentelor. Functie de presiune si temperatura, modurile de gatire se pot clasifica in mai multe grade (de la foarte cald la mai putin cald): prajitul in ulei, coptul, gratinarea, inabusirea in tigaie, gatitul la oala sub presiune, gatitul la aburi, uscarea (la "vint'') sub temperatura de fierbere a apei. Gatitul la "rece'' cum ar fi fermentarea, marinarea sau incoltirea (cerealelor), continua clasificarea noastra spre mai rece.
7. Filozoful austriac Rudolf Steiner (1861-1925) demonstra ca si tipul de combustibil ales pentru gatit influenteaza starea mancarii. si aici avem mai multe grade (de la foarte prietenos pentru organism, la mai putin): paiele, lemnul, carbunii, gazul natural si electricitatea. Gatitul electric nu se recomanda in special celor foarte slabiti. De la vremea lui Steiner a aparut in plus gatitul la cuptorul cu microunde, care se pare ca diminueaza considerabil energia Qi (universala) pe care o primim din mancare.
8. Diferitele tipuri de procesare ale mancarii (baterea, taiatul in felii subtiri, tocatul, rasul, presarea, amestecarea) adauga un plus de energie mancarii. Mergind mai departe, studiile au aratat ca taiatul foarte fin al mancarii ridica nivelul zaharului din sange si influenteaza procesul de gindire.
9. Mestecatul indelung al mincarii creeaza mai multa "caldura''. Cu cat mestecam mai bine (indeosebi carbohidratii) ajutam procesul de digerare, in asa fel incit organismul asimileaza mai multi nutrienti din aceasi cantitate de mancare. Mestecind mai mult ne putem feri de ingrasare.
10. In cele mai multe parti ale globului, alimentele cu proprietati calde, respectiv reci se gasesc in mod natural. In general, marea majoritate a comunitatilor isi pot mentine sanatatea cu alimentele de origine vegetala sau animala care se gasesc in spatiul lor geografic.
La un gatit moderat se pierd putini nutrienti
Dintre toate influentele asupra mincarii cel mai important il are gatitul. Este foarte important de a intelege cum gatitul creste proprietatile de a incalzi/hrani ale alimentelor. Caldura ajuta la ruperea structurilor chimice complicate ale mincarii in asa fel incat aceasta sa fie asimilata mai usor.
La un gatit moderat (o fierbere scurta de exemplu) se pierd putini nutrienti iar cei care raman sint mult mai usor de asimilat. In asemenea cazuri energia organismului este mai putin concentrata spre digestie si poate fi folosita in alte scopuri, cum ar fi nivele inalte de gindire si creativitate. De asemenea o digestie imbunatatita rezulta in asimilarea imbunatatita pina la nivel celular.
In practica celor mai multe dintre popoarele orientale consumarea alimentelor crude este considerata prea stimulanta si deseori paguboasa. Gatitul moderat este recomandat pentru a ajuta mai mult o gindire rafinata. Pe de alta parte alimentele crude nu se potrivesc orisicui. Dietoterapia traditionala chineza spune: "Se folosesc alimente si metode de preparare reci pentru cei care au caldura in exces si se folosesc alimente si metode de preparare calde, celor care sunt prea reci".
Spre a crea efecte de incalzire sau racorire ale mincarii, ingredientele trebuie alese in concordanta cu scopul propus. Odata alese ingredientele (fie calde sau/si reci ) proprietatile lor pot fi usor ajustate in asa fel incit sa satisfaca precis nevoile energetice ale consumatorului la un anumit moment. Dintr-un numar limitat de ingrediente, un bucatar priceput intr-ale dietoterapiei poate crea o larga gama de efecte terapeutice folosind unele sau altele dintre metodele calde sau reci de preparare. Scopul final este de a corecta sau preveni in organism un anumit dezechilibru energetic.
