Statul Roman ii va plati unui detinut brailean 7.000 de euro, pentru bataile incasate in timpul unei anchete din urma cu 11 ani. Decizia a fost luata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) dupa ce, initial, Ion Lupascu, zis "Pitigoi", si-a cautat dreptatea la Parchetul Militar. Nemultumit de decizia procurorului, barbatul a formulat o plingere in baza articolului 3 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului, care interzice tortura, avind ca subiect agresiunile la care a fost supus de politisti, in timpul cercetarilor.
Saptamina trecuta, in cauza "Lupascu vs. Romania", Curtea a decis despagubirea reclamantului, cu titlu de prejudiciu moral, pentru aplicarea de tratamente inumane si degradante: metoda "rotisor". Lupascu, in virsta de 49 de ani, a precizat ca, pe perioada retinerii, a fost batut de politisti ca sa recunoasca o tilharie comisa si s-a plins de lipsa unei investigatii in cazul agresorilor. In momentul de fata el este inchis in Penitenciarul Braila, unde isi ispaseste cei 19 ani de detentie la care a fost condamnat pentru fapta care l-a adus atunci in fata anchetatorilor. In septembrie 1997, pentru citeva kilograme de peste, braileanul a batut o vinzatoare care, dupa citeva luni, a decedat. Femeia a apucat, insa, sa depuna plingere, iar barbatul a fost arestat. Marcat de bataile pe care le-a primit in timpul interogatoriului, inculpatul i-a reclamat pe trei dintre politisti, pentru abuz: "Mi s-a luat o prima declaratie fara a fi asistat si vazind ca nu recunosc fapta pentru care eram invinuit, m-au legat cu catusele de miini dupa care, toti trei, impreuna si pe rind, m-au lovit cu pumnii si cu picioarele in toate zonele corpului, m-au strins de git si m-au calcat cu picioarele pe piept", a precizat Lupascu in sesizarea inaintata Parchetului Militar. Despre acuzatiile aduse ofiterilor, cpt. Vasile Focsaneanu, unul dintre politistii care au anchetat cazul, a declarat, la acel moment, ca Lupascu "s-a lovit cind a fost imobilizat. Desi el sustine ca a fost batut in timpul cercetarilor, leziunile au fost cauzate in momentul in care s-a opus sa-l conducem catre sediul Politiei pentru cercetari. Noi nu batem lumea in Politie si nu facem tortura". CEDO este, insa, de alta parere si a considerat ca braileanul este indreptatit sa ceara despagubiri.
Maltratat prin metoda "rotisor"
Povestea a inceput in septembrie 1997, de la o altercatie intre Ion Lupascu si Ustinia Cuzmin, o vinzatoare de peste careia i-a reprosat ca l-a inselat la cintar. Imediat dupa incident, femeia a depus plingere la politie, sustinind ca barbatul i-a dat citiva pumni in fata si apoi i-a smuls sacosa in care erau mai multe kilograme de peste. Victima a decedat in martie 1998, din cauza complicatiilor medicale care, potrivit raportului de expertiza, au survenit in urma loviturilor primite.
La doua luni de la deschiderea dosarului, pe 11 noiembrie, in jurul orei 6.45, trei echipaje de politisti si jandarmi s-au deplasat la domiciliul reclamantului, cu un mandat de perchezitie eliberat de Parchetul de pe linga Tribunalul Braila. Dupa spusele detinutului, politistii l-au imobilizat si i-au aplicat numeroase lovituri cu bastonul, dupa care l-au dus la politie, ulterior fiind arestat preventiv. Conform deciziei CEDO, ofiterii insarcinati cu anchetarea cazului l-au maltratat in mod constant, pentru a-l face sa marturiseasca faptele comise. A doua zi, Lupascu a obtinut un certificat medico-legal, care atesta prezenta unei echimoze de 2,5 cm la nivelul mandibulei si escoriatii la nivelul toracelui, capului si membrelor. Medicii au estimat ca pentru vindecarea leziunilor este nevoie de 2 - 3 zile de ingrijiri medicale, precizind ca acestea ar fi putut fi produse prin lovire cu corpuri dure.
Anchetatorii de atunci au contestat ca Lupascu ar fi fost maltratat de politisti in timpul interogatoriului, dar nu au negat existenta unor leziuni pe corpul sau, descoperite in urma examenului medico-legal care a avut loc a doua zi dupa arestarea sa. Referitor la acest aspect, ei au considerat ca leziunile au avut ca origine rezistenta opusa de inculpat atunci cind politistii au incercat sa-l imobilizeze, acesta aruncindu-se in geamul de la veranda locuintei. In decembrie 1997, reclamantul a depus la Parchetul Militar din Ploiesti o plingere penala impotriva celor 3 politisti care l-au retinut si interogat, acuzindu-i de investigatii abuzive. El a sustinut, in fata procurorului, ca in timpul anchetei politistii l-au maltratat folosind procedeul numit "rotisor". Mai exact, l-au legat de miini si de picioare, cu catuse, si l-au atirnat de o bara suspendata, cu capul in jos, fiind tinut asa toata ziua si lovit.
NUP pentru politisti
Dupa ani de ancheta, in 2001, procurorul Parchetului Militar a dat decizia de neincepere a urmaririi penale (NUP) impotriva celor 3 politisti, pe motiv ca nu au comis fapte care sa le fie imputate. Procurorul sustinea ca natura, forma si plasarea pe corp a ranilor semnalate de medicul legist, constatate a doua zi dupa arestare, dovedeau ca Lupascu ar fi incercat sa fuga si chiar sa se automutileze. De asemenea, procurorul a notat ca daca reclamantul ar fi fost intradevar batut de politisti, cu bastoanele din cauciuc si cu pumnii, doctorul ar fi stabilit ca este vorba despre hematoame si echimoze, si nu escoriatii. Aceasta hotarire, care nu facea mentiunea mijloacelor de investigatie folosite de politisti pentru a obtine dovezi, nu a fost comunicata reclamantului. In 2005, cind a solicitat un raspuns la Parchetul Militar Ploiesti privind plingerea sa penala, Lupascu a avut surpriza sa constate ca au trecut 4 ani de cind politistii au scapat de acuzatii si ca este prea tirziu pentru a o mai putea ataca. Astfel, singura cale de atac a ramas Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
CEDO a dat dreptate altor doi detinuti
Acesta nu este primul caz in care un detinut brailean cistiga batalia cu statul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. In 2006, Virgil Leoca a obtinut de la CEDO daune de 143 de euro pentru fiecare zi de inchisoare facuta in plus. Detinutul, aflat in Penitenciarul Braila, a dat Statul Roman in judecata pentru ca a fost "incarcat" cu trei ani de puscarie. Omul a primit 12 ani de inchisoare pentru o inselaciune cu file CEC. Pedepsele, in loc sa fie contopite si s-o primeasca pe cea mai mare, au fost adunate, si asa au rezultat 12 ani de inchisoare, cu trei ani mai mult decit ar fi trebuit.
In iunie 2007, un alt brailean, condamnat pe viata pentru un omor pe care sustine ca nu l-a comis, a primit daune de 17.000 de euro de la Statul Roman, dupa ce a facut plingere pentru incalcarea drepturilor sale, la Strasbourg. Intrucit Curtea Suprema de Justitie i-a respins recursul, Silviu Mocanu a facut plingere pentru faptul ca a fost supus la rele tratamente in timpul anchetei (batai si presiuni psihice), nu i-au fost respectate toate drepturile procesuale si ulterior, aflat in penitenciar, i-a fost violata corespondenta cu CEDO. Sase ani mai tarziu, plingerea acestuia a fost admisa, magistratii CEDO considerind ca cererea detinutului Mocanu este indreptatita.
Saptamina trecuta, in cauza "Lupascu vs. Romania", Curtea a decis despagubirea reclamantului, cu titlu de prejudiciu moral, pentru aplicarea de tratamente inumane si degradante: metoda "rotisor". Lupascu, in virsta de 49 de ani, a precizat ca, pe perioada retinerii, a fost batut de politisti ca sa recunoasca o tilharie comisa si s-a plins de lipsa unei investigatii in cazul agresorilor. In momentul de fata el este inchis in Penitenciarul Braila, unde isi ispaseste cei 19 ani de detentie la care a fost condamnat pentru fapta care l-a adus atunci in fata anchetatorilor. In septembrie 1997, pentru citeva kilograme de peste, braileanul a batut o vinzatoare care, dupa citeva luni, a decedat. Femeia a apucat, insa, sa depuna plingere, iar barbatul a fost arestat. Marcat de bataile pe care le-a primit in timpul interogatoriului, inculpatul i-a reclamat pe trei dintre politisti, pentru abuz: "Mi s-a luat o prima declaratie fara a fi asistat si vazind ca nu recunosc fapta pentru care eram invinuit, m-au legat cu catusele de miini dupa care, toti trei, impreuna si pe rind, m-au lovit cu pumnii si cu picioarele in toate zonele corpului, m-au strins de git si m-au calcat cu picioarele pe piept", a precizat Lupascu in sesizarea inaintata Parchetului Militar. Despre acuzatiile aduse ofiterilor, cpt. Vasile Focsaneanu, unul dintre politistii care au anchetat cazul, a declarat, la acel moment, ca Lupascu "s-a lovit cind a fost imobilizat. Desi el sustine ca a fost batut in timpul cercetarilor, leziunile au fost cauzate in momentul in care s-a opus sa-l conducem catre sediul Politiei pentru cercetari. Noi nu batem lumea in Politie si nu facem tortura". CEDO este, insa, de alta parere si a considerat ca braileanul este indreptatit sa ceara despagubiri.
Maltratat prin metoda "rotisor"
Povestea a inceput in septembrie 1997, de la o altercatie intre Ion Lupascu si Ustinia Cuzmin, o vinzatoare de peste careia i-a reprosat ca l-a inselat la cintar. Imediat dupa incident, femeia a depus plingere la politie, sustinind ca barbatul i-a dat citiva pumni in fata si apoi i-a smuls sacosa in care erau mai multe kilograme de peste. Victima a decedat in martie 1998, din cauza complicatiilor medicale care, potrivit raportului de expertiza, au survenit in urma loviturilor primite.
La doua luni de la deschiderea dosarului, pe 11 noiembrie, in jurul orei 6.45, trei echipaje de politisti si jandarmi s-au deplasat la domiciliul reclamantului, cu un mandat de perchezitie eliberat de Parchetul de pe linga Tribunalul Braila. Dupa spusele detinutului, politistii l-au imobilizat si i-au aplicat numeroase lovituri cu bastonul, dupa care l-au dus la politie, ulterior fiind arestat preventiv. Conform deciziei CEDO, ofiterii insarcinati cu anchetarea cazului l-au maltratat in mod constant, pentru a-l face sa marturiseasca faptele comise. A doua zi, Lupascu a obtinut un certificat medico-legal, care atesta prezenta unei echimoze de 2,5 cm la nivelul mandibulei si escoriatii la nivelul toracelui, capului si membrelor. Medicii au estimat ca pentru vindecarea leziunilor este nevoie de 2 - 3 zile de ingrijiri medicale, precizind ca acestea ar fi putut fi produse prin lovire cu corpuri dure.
Anchetatorii de atunci au contestat ca Lupascu ar fi fost maltratat de politisti in timpul interogatoriului, dar nu au negat existenta unor leziuni pe corpul sau, descoperite in urma examenului medico-legal care a avut loc a doua zi dupa arestarea sa. Referitor la acest aspect, ei au considerat ca leziunile au avut ca origine rezistenta opusa de inculpat atunci cind politistii au incercat sa-l imobilizeze, acesta aruncindu-se in geamul de la veranda locuintei. In decembrie 1997, reclamantul a depus la Parchetul Militar din Ploiesti o plingere penala impotriva celor 3 politisti care l-au retinut si interogat, acuzindu-i de investigatii abuzive. El a sustinut, in fata procurorului, ca in timpul anchetei politistii l-au maltratat folosind procedeul numit "rotisor". Mai exact, l-au legat de miini si de picioare, cu catuse, si l-au atirnat de o bara suspendata, cu capul in jos, fiind tinut asa toata ziua si lovit.
NUP pentru politisti
Dupa ani de ancheta, in 2001, procurorul Parchetului Militar a dat decizia de neincepere a urmaririi penale (NUP) impotriva celor 3 politisti, pe motiv ca nu au comis fapte care sa le fie imputate. Procurorul sustinea ca natura, forma si plasarea pe corp a ranilor semnalate de medicul legist, constatate a doua zi dupa arestare, dovedeau ca Lupascu ar fi incercat sa fuga si chiar sa se automutileze. De asemenea, procurorul a notat ca daca reclamantul ar fi fost intradevar batut de politisti, cu bastoanele din cauciuc si cu pumnii, doctorul ar fi stabilit ca este vorba despre hematoame si echimoze, si nu escoriatii. Aceasta hotarire, care nu facea mentiunea mijloacelor de investigatie folosite de politisti pentru a obtine dovezi, nu a fost comunicata reclamantului. In 2005, cind a solicitat un raspuns la Parchetul Militar Ploiesti privind plingerea sa penala, Lupascu a avut surpriza sa constate ca au trecut 4 ani de cind politistii au scapat de acuzatii si ca este prea tirziu pentru a o mai putea ataca. Astfel, singura cale de atac a ramas Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
CEDO a dat dreptate altor doi detinuti
Acesta nu este primul caz in care un detinut brailean cistiga batalia cu statul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. In 2006, Virgil Leoca a obtinut de la CEDO daune de 143 de euro pentru fiecare zi de inchisoare facuta in plus. Detinutul, aflat in Penitenciarul Braila, a dat Statul Roman in judecata pentru ca a fost "incarcat" cu trei ani de puscarie. Omul a primit 12 ani de inchisoare pentru o inselaciune cu file CEC. Pedepsele, in loc sa fie contopite si s-o primeasca pe cea mai mare, au fost adunate, si asa au rezultat 12 ani de inchisoare, cu trei ani mai mult decit ar fi trebuit.
In iunie 2007, un alt brailean, condamnat pe viata pentru un omor pe care sustine ca nu l-a comis, a primit daune de 17.000 de euro de la Statul Roman, dupa ce a facut plingere pentru incalcarea drepturilor sale, la Strasbourg. Intrucit Curtea Suprema de Justitie i-a respins recursul, Silviu Mocanu a facut plingere pentru faptul ca a fost supus la rele tratamente in timpul anchetei (batai si presiuni psihice), nu i-au fost respectate toate drepturile procesuale si ulterior, aflat in penitenciar, i-a fost violata corespondenta cu CEDO. Sase ani mai tarziu, plingerea acestuia a fost admisa, magistratii CEDO considerind ca cererea detinutului Mocanu este indreptatita.
