• aflat într-o vizită în oraşul nostru pentru a participa la o conferinţă de presă alături de liberalii brăileni, deputatul de Galaţi, Victor Paul Dobre, vicepreşedinte regional al partidului, a vorbit despre un alt fel de descentralizare • acesta şi-a exprimat opinia despre pregătirile serioase pe care PNL ar trebui să le facă pentru alegerile care se apropie, dar şi pentru a trasa o direcţie corectă a României în viitor • planul liberalului porneşte de la schimbarea administraţiei “îmbătrânite” la nivel central şi local, care potrivit acestuia, ar avantaja enorm PSD-ul
Ideea descentralizării ar putea fi promovată de către liberali în viitorul apropiat, însă într-o variantă diferită de cea promovată în urmă cu câţiva ani de către PSD-işti. Aflat într-o vizită în oraşul nostru, pentru a participa la prima conferinţă de presă a PNL Brăila din acest an, deputatul gălăţean Victor Paul Dobre, totodată vicepreşedinte regional al partidului, a ţinut să anunţe o posibilă strategie de viitor a liberalilor, pentru a obţine o şansă astfel încât să câştige alegerile ce vor urma şi să producă schimbări pozitive la nivelul României. Chiar dacă a subliniat că încă nu are aprobarea conducerii centrale pentru o asemenea idee, Dobre a profitat de ocazie pentru a explica, în linii mari, planul privind schimbarea administraţiei “îmbătrânite” atât la Bucureşti, cât şi la nivel local. Acesta a precizat că este nevoie de o micşorare a numărului de judeţe ale ţării, desfiinţarea unor deconcentrate sau preluarea lor sub aripa CLM-urilor şi CJ-urilor, micşorarea numărului cabinetelor Guvernului, precum şi mărirea perioadei de mandat pentru aleşii locali de la 4 la 6 ani.
“Nu este un punct de vedere validat de conducerea PNL-ului, dar pot să spun că o mare parte dintre colegi îl cunosc şi îl agreează. Cred că e important ca în 2018, PNL să facă o propunere românilor despre cum vede România în anii ce vin, într-o perspectivă medie şi chiar lungă. Pentru că o ţară solidă trebuie să aibă o perspectivă. În primul rând, plec de la următoarea consideraţie că actuala structură a administraţiei publice româneşti, atât cea centrală, cât şi cea locală, vine din 1968. Este structura administrativă creată pe vremea comnismului, la momentul în care Ceauşescu accede la putere şi face o reformă amplă a administraţiei. Practic, de 60 de ani ştiţi cum e... mai mult am coafat. Structura de bază a rămas aceeaşi. Şi ca împărţire administrativ-teritorială, ca mod de funcţionare a administraţiei centrale cu terminale în teritoriu. Practic, dintre ţările membre ale Uniunii Europene, România este singura care în ultimii 60 de ani nu şi-a modificat organizarea administrativă. (...) În al doilea rând, din punct de vedere al funcţionării statului, această îmbătrânire a adminstraţiei publice centrale şi locale constituie în momentul de faţă o frână în dezvoltarea statului român”, a afirmat Dobre, făcând precizarea că structura administrativă actuală avantajează PSD-ul, care poate să îşi “crească baroni locali pe toate palierele”.
Ce fel arată descentralizarea în varianta lui Dobre
Vicepreşedintele regiunii de Sud-Est a PNL a vorbit despre faptul că o unitate administrativ teritorială trebuie să aibă minim 1.500 de locuitori. De asemenea, Victor Paul Dobre a dorit să sublinieze că pentru a împărţi ţara pe regiuni nu va fi nevoie de modificarea Constituţiei, aşa cum dorea PSD-ul, ci doar simpla reducere a numărului de judeţe, păstrându-se numele celor mai mari dintre ele. Cât despre unirea Brăilei cu Galaţiul, acesta a dat de înţeles că nu ar fi oportună din punctul său de vedere, deoarece ambele judeţe sunt mari şi la fel de importante din multe puncte de vedere, astfel că ar putea face parte din regiuni diferite.
“Din punctul meu de vedere cred că de la cele 42 de judeţe se poate reduce până la 20 - 25. Într-o primă fază. Poate că în perspectivă ar trebui şi mai mult. De asemenea, în momentul de faţă există în structură administrativă a statului un număr de aproximativ 50 de servicii deconcentrate. Nu mă refer la cele care au fost preluate de către Consilii, descentralizatele. Deci acestea pot fi reduse foarte uşor la jumătate. Sunt foarte multe care nu îşi mai justifică necesitatea, dar consumă fonduri. Foarte multe trebuie trecute la nivelul consiliilor judeţene sau locale. Aş vrea să vă menţionez un singur exemplu major care s-a făcut la o guvernare la care am participat, am avut onoarea să fiu prefect atunci. Ion Caramitru ca ministru al Culturii, în 1997, ia o decizie prin care muzeele, teatrele au fost trecute la autorităţile locale. A salvat toată infrastructura culturală a ţării! Gândiţi-vă astăzi, dacă rămâneau la Ministerul Culturii probabil că majoritatea erau închise. Şi vă dau exemplu cât de bine arată teatrul de la dumneavoastră, muzeele de la Galaţi. Acest lucru trebuie să se întâmple cu multe altele. Gândiţi-vă dacă s-ar fi luat o măsură similară, bazele sportive nu ar fi vai mama lor, cum sunt astăzi”, a mai adăugat Dobre.
Pe lângă micşorarea numărului de ministere de la 28 la 15, acesta a vorbit şi despre împuţinarea secretarilor de stat, de la 250 la maxim 80.
“Şi mai este un lucru la care trebuie să umblăm: părerea mea este că numărul mandatelor aleşilor locali - mă refer atât la Primării, consilii locale, consilii judeţene - ar trebui lungit de la 4 la 6 ani. Pentru că altfel nu poţi să realizezi proiecte şi să le duci la capăt. De asemenea, bineînţeles, o doleanţă veche: alegerea primarilor în două tutururi. Cred că în România, astăzi, dacă nu se iau măsuri radicale de reformă a administraţiei publice centrale şi locale, vom continua să suferim, să avem o accesare scăzută la fonduri europene, vom continua să păstrăm o România aşa cum ne-a lăsat-o comunismul. (...) E de fapt marea provocare. Noi trebuie să propunem şi să oferim o Românie în care cei care au plecat să dorească să se întoarcă şi cei care doresc să plece, să renunţe. Asta este esenţa”, a conchis deputatul de Galaţi.
Rămâne de văzut însă dacă un asemenea proiect va fi acceptat de conducerea centrală a PNL, dar şi cum va fi primit de publicul larg.
