* într-un comunicat de presă liderul PNL Brăila îşi argumentează susţinerea pentru pachetul “Sprijin pentru România”
“România, asemeni celorlalte ţări ale Uniunii Europene, s-a confruntat în ultimii circa 3 ani cu două crize consecutive, însă rigorile disciplinei financiare pe care ne-am asumat-o în calitate de stat membru nu mai pot fi suspendate”, aşa îşi începe deputatul Popa argumentaţia.
Sursa citată susţine că Guvernul Ciucă a făcut o analiză a facilităţilor fiscale şi a identificat situaţiile în care raportul cost bugetar/ beneficiu economic este unul nesatisfăcător, acesta fiind principalul criteriu care a stat la baza ajustării fiscale.
“În limita bugetului statului, prin pachetul Sprijin pentru România sunt luate acum măsuri menite să sprijine categoriile vulnerabile, pe cei care sunt puternic afectaţi de crizele suprapuse. În paralel, luăm o serie de măsuri menite să elimine inechităţi, ca parte din reformele implementate prin PNRR”, declară liderul PNL Brăila.
În continuare deputatul Popa face publice măsurile avute în vedere de Guvernul Ciucă, dar şi beneficiile aferente:
“- Creşterea TVA la 9% pentru HORECA (în prezent este 5%) – va aduce la buget 500-600 mil lei în plus
- Creşterea TVA la 19% pentru băuturile cu mult zahăr (în prezent este 9%) - va aduce la buget 800 mil lei în plus
- Aplicarea unei cote de TVA de 5% pentru locuinţele de maxim 120 mp, cu valoare până la 600 000 de lei - va aduce la buget: 0,5-1 miliard lei
-Creşterea impozitului pe dividende la 8% (în prezent este 5%) – va aduce la buget 1,5 miliarde lei
- Prelungirea taxării inverse până în 2026 (taxarea inversă expira la 30 iunie 2022 şi a fost deja prelungită)
- Un calendar de creşteri ale accizei la produsele din tutun, tutun încălzit şi ţigări electronice (până în 2026) – va aduce la buget 900 mil – 1 miliard lei în plus
- Scăderea plafonului cifrei de afaceri anuale de la 1 mil euro la 500 mii euro, pentru impozitarea ca microîntreprinderi – va aduce la buget circa 2,5 miliarde lei în plus
- Scăderea plafonului activităţilor independente la 25.000 euro/an (în prezent este 100.000 euro/an) – va aduce la buget 90 milioane lei
-Scăderea plafonului de salariu din construcţii, agricultură şi industrie alimentară, pentru primirea de facilităţi la 10.000 lei (în prezent este 30.000 lei) - va aduce la buget 800-850 mil lei în plus
-Creşterea la 40% a impozitării câştigurilor din jocurile de noroc – va aduce la buget 1-1,5 miliarde lei în plus
-Eliminarea deducerii de 40% pentru impozitele din chirii – va aduce la buget aprox. 200 milioane lei în plus
- Limitarea beneficiilor extra-salariale la maximum 30% din valoarea salariului de încadrare – va aduce la buget 25-100 milioane lei în plus
- Plafoane multiple pentru contribuţiile sociale, ale celor cu venituri extrasalariale va aduce la buget 140-150 milioane lei în plus
- Nivelul veniturilor salariale care pot beneficia de deduceri personale creşte de la 3.600 lei brut la 4.550 lei brut, însă cuantumul deducerilor va creşte foarte mult şi va fi legat de salariul minim – va însemna 2,5 miliarde lei în minus ca şi cheltuieli bugetare
- Impozite locale între 0,1-0,2% pentru clădiri rezidenţiale şi 1-1,3% pentru proprietăţi nerezidenţiale – va aduce la bugetele locale 3-4 miliarde lei”.
