Daca modificarile Codului Penal si ale celui de Procedura Penala vor fi acceptate de Presedintie, infractorii vor putea sa scape mai usor de eventuale condamnari. Si asta pentru ca deputatii au votat pentru schimbarea unor articole, sau introducerea altora, ce le da posibilitatea faptuitorilor sa afle cind oamenii legii sint aproape de ei, putind astfel sa stearga urmele infractiunilor comise. Baza de plecare a proiectului a fost o ordonanta de urgenta emisa de pe vremea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei, care la acea data a fost respinsa de Senat. Ulterior, deputatii au modificat-o in Comisia Juridica, pentru ca marti sa o voteze in plen si apoi sa o trimita spre promulgare la Presedintie.
Colac peste pupaza, jurnalistii par a fi cei mai periculosi infractori, intrucit li s-a pregatit o pedeapsa de pina la 7 ani de inchisoare daca vor face publice inregistrari aflate intr-un dosar. Asta inseamna ca, de exemplu, un caz "Remes" nu va mai fi posibil, gratie deputatilor PSD Eugen Nicolicea si Ioan Timis, autorii modificarii. Astfel, "... se sanctioneaza sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului acesteia, chiar atunci cind a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, sau inregistrate audio ori video, fara drept, chiar in cazul in care faptuitorul a luat cunostinta de acestea
din greseala sau din intimplare". Daca faptele au fost savirsite de catre o persoana in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu depasirea limitelor acestora, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
La fel de strigator la cer este si faptul ca, potrivit unei modificari a Codului Penal, un prejudiciu sub 10 milioane de euro este ca un furtisag, prin consecinte deosebit de grave intelegindu-se o paguba materiala mai mare de 30.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.
Infractori "anuntati" ca li se vor face perchezitii domiciliare
In plus fata de situatia in care exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este indispensabila intr-o ancheta, perchezitia domiciliara mai poate fi facuta doar dupa ce suspectul afla ce cauta oamenii legii la el. Practic, perchezitia poate fi dispusa numai dupa ce persoana cercetata nu a vrut sa predea vreun obiect sau document, refuzul fiind consemnat intr-un proces-verbal. In aceste conditii, pina la obtinerea autorizatiei de la instanta, suspectul poate scapa de bunurile pe care i le-au solicitat anchetatorii.
Motivatia modificarilor aduse articolului ce stabilea in ce conditii se pot efectua perchezitiile domiciliare a fost "o reglementare
precisa a procedurii perchezitiei domiciliare. Prin enumerarea elementelor fundamentale pe care trebuie sa se intemeieze cererea de perchezitie se vor evita abuzurile si se va umple
vidul legislativ in domeniu".
De asemenea, potentialii infractori vor fi pusi in garda ca exista posibilitatea sa le fie ascultate convorbirile deoarece acest lucru va fi posibil numai dupa declansarea urmaririi penale. Astfel, "pentru indreptarea unei erori materiale" - zic demnitarii, "Autorizarea interceptarii si a inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor se face prin incheiere motivata, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifica masura; motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace si cercetarea ar fi mult intirziata;
persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sint autorizate interceptarea si inregistrarea".
Cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala trebuie sa fie insotita, in mod obligatoriu, de o copie dupa rezolutia de incepere a urmaririi penale. Autorizatia de interceptare data cu incalcarea prevederilor este nula, motiv pentru care inregistrarile efectuate in acest mod nu pot fi luate in considerare in cursul procesului penal.
Totodata, pentru asigurarea si garantarea confidentialitatii intre avocat si client, inregistrarea convorbirilor dintre cei doi este
interzisa si nu poate fi folosita ca mijloc de proba.
Colac peste pupaza, jurnalistii par a fi cei mai periculosi infractori, intrucit li s-a pregatit o pedeapsa de pina la 7 ani de inchisoare daca vor face publice inregistrari aflate intr-un dosar. Asta inseamna ca, de exemplu, un caz "Remes" nu va mai fi posibil, gratie deputatilor PSD Eugen Nicolicea si Ioan Timis, autorii modificarii. Astfel, "... se sanctioneaza sustragerea, distrugerea sau retinerea unei corespondente, precum si divulgarea continutului acesteia, chiar atunci cind a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, sau inregistrate audio ori video, fara drept, chiar in cazul in care faptuitorul a luat cunostinta de acestea
din greseala sau din intimplare". Daca faptele au fost savirsite de catre o persoana in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu depasirea limitelor acestora, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
La fel de strigator la cer este si faptul ca, potrivit unei modificari a Codului Penal, un prejudiciu sub 10 milioane de euro este ca un furtisag, prin consecinte deosebit de grave intelegindu-se o paguba materiala mai mare de 30.000.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.
Infractori "anuntati" ca li se vor face perchezitii domiciliare
In plus fata de situatia in care exista indicii temeinice ca efectuarea unei perchezitii este indispensabila intr-o ancheta, perchezitia domiciliara mai poate fi facuta doar dupa ce suspectul afla ce cauta oamenii legii la el. Practic, perchezitia poate fi dispusa numai dupa ce persoana cercetata nu a vrut sa predea vreun obiect sau document, refuzul fiind consemnat intr-un proces-verbal. In aceste conditii, pina la obtinerea autorizatiei de la instanta, suspectul poate scapa de bunurile pe care i le-au solicitat anchetatorii.
Motivatia modificarilor aduse articolului ce stabilea in ce conditii se pot efectua perchezitiile domiciliare a fost "o reglementare
precisa a procedurii perchezitiei domiciliare. Prin enumerarea elementelor fundamentale pe care trebuie sa se intemeieze cererea de perchezitie se vor evita abuzurile si se va umple
vidul legislativ in domeniu".
De asemenea, potentialii infractori vor fi pusi in garda ca exista posibilitatea sa le fie ascultate convorbirile deoarece acest lucru va fi posibil numai dupa declansarea urmaririi penale. Astfel, "pentru indreptarea unei erori materiale" - zic demnitarii, "Autorizarea interceptarii si a inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor se face prin incheiere motivata, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifica masura; motivele pentru care stabilirea situatiei de fapt sau identificarea ori localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace si cercetarea ar fi mult intirziata;
persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sint autorizate interceptarea si inregistrarea".
Cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala trebuie sa fie insotita, in mod obligatoriu, de o copie dupa rezolutia de incepere a urmaririi penale. Autorizatia de interceptare data cu incalcarea prevederilor este nula, motiv pentru care inregistrarile efectuate in acest mod nu pot fi luate in considerare in cursul procesului penal.
Totodata, pentru asigurarea si garantarea confidentialitatii intre avocat si client, inregistrarea convorbirilor dintre cei doi este
interzisa si nu poate fi folosita ca mijloc de proba.
