Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor a decis, miercuri, sa solicite Biroului Permanent infiintarea unei comisii parlamentare de ancheta asupra respectarii drepturilor omului in cercetarea presedintelui Rompetrol Dinu Patriciu, in special in ceea ce priveste ascultarea telefoanelor
Anuntul a fost facut de presedintele Comisiei, Nicolae Paun, care a precizat ca aceasta comisie parlamentara de ancheta ar trebui sa aiba 9-11 membri din cadrul Comisiilor juridice, pentru abuzuri, pentru controlul activitatii SRI si pentru drepturile omului.
Paun a precizat ca aceasta solicitare are la baza faptul ca din audierea lui Dinu Patriciu la comisie a rezultat ca telefoanele acestuia ar fi fost ascultate ilegal.
El a mai spus ca decizia de a propune infiintarea unei comisii parlamentare de ancheta a fost luata in unanimitate de membrii Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputatilor.
Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, a sustinut, miercuri, la Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, ca au fost savirsite "abuzuri" si "incalcari ale drepturilor omului" in ancheta impotriva sa, in discurs facind aluzie si la "o personalitate politica marcanta", dar a refuzat sa spuna daca este vorba despre presedintele Traian Basescu.
Intre cele mai grave abuzuri semnalate de Patriciu se afla solicitarea de date bancare de catre Parchet pentru peste 150 de persoane din cadrul managementului Rompetrol, dar si parlamentari dintr-un anumit curent de opinie ca si jurnalisti care au criticat modul de desfasurare a anchetei impotriva sa precum si avocatii invinuitilor. El a mentionat ca este vorba despre persoane carora nu le-a fost comunicata vreo invinuire si ca solicitarea se refera la perioada 2000-2005, desi conform reglementarilor in vigoare aceasta poate face referire la o perioada ulterioara solicitarii de maximum 30 de zile sau cu privire la o anumita operatiune.
Omul de afaceri a facut referire si la interceptarea ilegala a unui numar de 60 de telefoane incepind cu octombrie 2003. Patriciu a facut referire si la ordonante emise de procurorul general Ilie Botos in 23 ianuarie 2006 de declasificare a unor convorbiri intre cele care au fost interceptate pentru a fi folosite in procesul penal impotriva sa. Patriciu a spus ca acest act nu poate fi calificat din punct de vedere legislativ si ca, probabil, va ajunge in instanta pentru atacarea acestuia. Presedintele Rompetrol a mai precizat ca in perioada in care ii erau ascultate telefoanele a avut convorbiri cu oameni politici si prin urmare au fost ascultate si convorbirile acestora.
Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor, plenul deputatilor decide infiintarea unei comisii de ancheta, la cererea a minimum 50 de deputati din cel putin doua grupuri parlamentare. Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activitati care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se afla pe rolul unor instante de judecata.
In vederea audierii, Comisia de ancheta parlamentara poate cita orice persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei, persoanele citate fiind obligate sa se prezinte la audieri. La cererea Comisiei de ancheta parlamentara orice persoana care cunoaste fapte sau imprejurari in legatura cu obiectul cercetarii ori care detine un mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze la termenele stabilite. Presedintele comisiei care efectueaza ancheta atrage atentia persoanei audiate ca are obligatia de a spune adevarul, de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si ca nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea penala. Comisia poate solicita in cursul investigatiilor si accesul, in conditiile legii, la informatii clasificate.
Lucrarile Comisiei de ancheta parlamentara se incheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputatilor, in termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de catre o comisie este de 180 de zile, termen in care comisia trebuie sa depuna raportul final. La cererea motivata a biroului Comisiei de ancheta parlamentara, plenul Camerei Deputatilor poate sa prelungeasca doar o singura data acest termen cu maximum 60 de zile.
Concluziile, raspunderile si masurile continute in raportul privind ancheta parlamentara, dezbatute de catre Camera Deputatilor, vor fi reflectate in continutul unei hotariri care, dupa adoptare, va fi inaintata, daca se impune, impreuna cu raportul, autoritatilor competente in vederea examinarii si solutionarii. Autoritatile sesizate cu hotarirea Camerei Deputatilor si cu raportul comisiei de ancheta parlamentara au obligatia sa informeze, in termen de 30 de zile de la adoptarea solutiei, Biroul permanent al Camerei Deputatilor privind solutiile adoptate si motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputatilor informarea autoritatilor sesizate.
Anuntul a fost facut de presedintele Comisiei, Nicolae Paun, care a precizat ca aceasta comisie parlamentara de ancheta ar trebui sa aiba 9-11 membri din cadrul Comisiilor juridice, pentru abuzuri, pentru controlul activitatii SRI si pentru drepturile omului.
Paun a precizat ca aceasta solicitare are la baza faptul ca din audierea lui Dinu Patriciu la comisie a rezultat ca telefoanele acestuia ar fi fost ascultate ilegal.
El a mai spus ca decizia de a propune infiintarea unei comisii parlamentare de ancheta a fost luata in unanimitate de membrii Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputatilor.
Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, a sustinut, miercuri, la Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, ca au fost savirsite "abuzuri" si "incalcari ale drepturilor omului" in ancheta impotriva sa, in discurs facind aluzie si la "o personalitate politica marcanta", dar a refuzat sa spuna daca este vorba despre presedintele Traian Basescu.
Intre cele mai grave abuzuri semnalate de Patriciu se afla solicitarea de date bancare de catre Parchet pentru peste 150 de persoane din cadrul managementului Rompetrol, dar si parlamentari dintr-un anumit curent de opinie ca si jurnalisti care au criticat modul de desfasurare a anchetei impotriva sa precum si avocatii invinuitilor. El a mentionat ca este vorba despre persoane carora nu le-a fost comunicata vreo invinuire si ca solicitarea se refera la perioada 2000-2005, desi conform reglementarilor in vigoare aceasta poate face referire la o perioada ulterioara solicitarii de maximum 30 de zile sau cu privire la o anumita operatiune.
Omul de afaceri a facut referire si la interceptarea ilegala a unui numar de 60 de telefoane incepind cu octombrie 2003. Patriciu a facut referire si la ordonante emise de procurorul general Ilie Botos in 23 ianuarie 2006 de declasificare a unor convorbiri intre cele care au fost interceptate pentru a fi folosite in procesul penal impotriva sa. Patriciu a spus ca acest act nu poate fi calificat din punct de vedere legislativ si ca, probabil, va ajunge in instanta pentru atacarea acestuia. Presedintele Rompetrol a mai precizat ca in perioada in care ii erau ascultate telefoanele a avut convorbiri cu oameni politici si prin urmare au fost ascultate si convorbirile acestora.
Potrivit Regulamentului Camerei Deputatilor, plenul deputatilor decide infiintarea unei comisii de ancheta, la cererea a minimum 50 de deputati din cel putin doua grupuri parlamentare. Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activitati care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se afla pe rolul unor instante de judecata.
In vederea audierii, Comisia de ancheta parlamentara poate cita orice persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul activitatii comisiei, persoanele citate fiind obligate sa se prezinte la audieri. La cererea Comisiei de ancheta parlamentara orice persoana care cunoaste fapte sau imprejurari in legatura cu obiectul cercetarii ori care detine un mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze la termenele stabilite. Presedintele comisiei care efectueaza ancheta atrage atentia persoanei audiate ca are obligatia de a spune adevarul, de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si ca nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea penala. Comisia poate solicita in cursul investigatiilor si accesul, in conditiile legii, la informatii clasificate.
Lucrarile Comisiei de ancheta parlamentara se incheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputatilor, in termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de catre o comisie este de 180 de zile, termen in care comisia trebuie sa depuna raportul final. La cererea motivata a biroului Comisiei de ancheta parlamentara, plenul Camerei Deputatilor poate sa prelungeasca doar o singura data acest termen cu maximum 60 de zile.
Concluziile, raspunderile si masurile continute in raportul privind ancheta parlamentara, dezbatute de catre Camera Deputatilor, vor fi reflectate in continutul unei hotariri care, dupa adoptare, va fi inaintata, daca se impune, impreuna cu raportul, autoritatilor competente in vederea examinarii si solutionarii. Autoritatile sesizate cu hotarirea Camerei Deputatilor si cu raportul comisiei de ancheta parlamentara au obligatia sa informeze, in termen de 30 de zile de la adoptarea solutiei, Biroul permanent al Camerei Deputatilor privind solutiile adoptate si motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputatilor informarea autoritatilor sesizate.
