Solicitarea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului PDL de Giurgiu Dan Păsat a fost respinsă pentru că, din cei 292 de deputaţi prezenţi, au votat "pentru" doar 116.
Astfel, din totalul de 333 de deputaţi, au fost prezenţi 292, iar numărul total de voturi exprimate a fost de 154. Din cele 154 de voturi, au fost anulate 4, valabil exprimate fiind 150, din care "pentru" - 116, "contra" - 34. În aceste condiţii, nu a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului PDL Dan Păsat.
Deputaţii PSD, PNL şi PC au anunţat că rămân în sală, dar nu votează, în timp ce decizia PDL, anunţată de Mircea Toader, a fost să voteze cu bilele la vedere. Pentru a fi fost adoptată, cererea DNA ar fi trebuit aprobată cu majoritatea deputaţilor prezenţi, prin vot secret, cu bile.
Institutul pentru Politici Publice reacţionează
IPP transmite, prin intermediul unui comunicat, că, sub anonimatul votului secret, în ciuda angajamentelor asumate, puterea acţionează în favoarea intereselor personale, votul în cazul Păsat girând "criticile partidelor de opoziţie potrivit cărora justiţia acţionează abuziv".
"Institutul pentru Politici Publice a luat act de lipsa de voinţă politică a deputaţilor PDL, dar şi a aliaţilor acestora la guvernare, în cazul votului secret dat astăzi în Camera Deputaţilor, prin care au respins solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de încuviinţare a reţinerii şi arestării deputatului Dan Păsat. Sub anonimatul votului secret, în ciuda angajamentelor public asumate de partidele de la guvernare, parlamentarii fac dovada încă o dată că interesele personale în faţa justiţiei nu au graniţe politice", consideră IPP.
"Prin această situaţie, PDL nu face altceva decât să gireze criticile partidelor de opoziţie potrivit cărora justiţia acţionează abuziv. Ne întrebăm, pe cale de consecinţă, dacă nu cumva DNA sau chiar justiţia înseşi ar trebui desfiinţate printr-un larg consens partinic în Parlament şi înlocuite cu alte instituţii în care parlamentarii să aibă «încredere». Poate într-o asemenea situaţie partidele vor permite justiţiei, într-un final, să îşi îndeplinească funcţia pe care o are formal în statul român", mai susţine Institutul.
