Ultimele cercetari ale specialistilor din psihologie au aratat faptul ca generatia tinara este una afectata puternic de depresie, iar tinerii braileni nu fac exceptie. Faptul ca si in Braila creste ingrijorator numarul de elevi depresivi, care au nevoie de suport medical pentru a trece peste aceasta problema, a fost confirmat de psihologul Florentina Cotoiu. Ea a precizat ca, in general, elevii care au tulburari nepatologice sint indrumati catre Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica (CJAP), iar la cabinetul psihologic ajung doar cei la care exista posibilitatea ca afectiunea sa devina patologica. "Numarul de elevi cu tulburari anxios depresive care ajung sa solicite aminarea anului scolar a crescut foarte mult. Este ingrijorator acest fenomen pentru ca acesti copii chiar nu se mai pot duce la scoala. Nici hiperkineticii nu pot frecventa scoala si ajung la psiholog pentru ca sint izolati de colectiv. Hiperkinetici au existat dintotdeauna. Au fost tratati ca si cei cu tulburari de comportament, dar ei au neaparata nevoie de tratament medicamentos. Se poate observa daca un copil are asemenea probleme in situatiile in care isi schimba brusc comportamentul la 14 - 15 ani fara sa existe o cauza traumatica - divort, certuri, violenta. Adolescentii sint foarte sensibili si schimbarea brusca a comportamentului este semn de posibil debut de boala psihica severa. La orice semnal de alarma de acest fel trebuie mers la medicul specialist. Se au in vedere si modificarile afective bruste, iritabilitatea crescuta sau performantele scolare prabusite", a explicat psihologul Florentina Cotoiu.
Elevii cu probleme psihice netratate - viitorii cetateni problema
Una dintre cele mai frecvente reactii ale elevilor la presiunea venita din partea scolii, a societatii este agresivitatea fata de colegi, profesori si uneori chiar fata de familie. Este cazul celor aflati in clase unde preocuparea pentru educatie este scazuta, unde nivelul intelectual al majoritatii este mai redus. De exemplu, la Grupul Scolar "Istrati" au existat in anii trecuti copii care au fost nevoiti sa-si amine anul medical din aceste motive. Problemele lor au fost remarcate de consilierul scolii si au fost indrumati catre psiholog, care a recomandat retragerea temporara de la scoala si tratament psihologic. Si la Grupul Scolar "Brancoveanu" sint copii cu probleme, in special la Scoala de Arte si Meserii (SAM). Agresivitatea lor se manifesta prin distrugeri create in clasa: sparg banci, table, sint violenti, distrug si nici nu au bani sa plateasca pagubele pe care le fac spun angajatii scolii. Directorii, dirigintii, profesorii cheama parintii, mai intervine si agentul de proximitate, insa rezolvarea problemei in acest mod este doar temporara. In multe situatii parintii nu raspund la solicitarile scolii sau atunci cind o fac iau apararea copiilor. Practic, afectiunile acestor elevi ramin netratate si cind termina scoala devin cetateni problema: alcoolici, violenti, chiar bolnavi psihici si fac rau celor din jur, au mai explicat psihologii. Directorul adjunct al Grupului Scolar "Brancusi", prof. Mihaela Chiriac, recunoaste ca in scoala exista copii cu probleme, insa considera ca nu sint foarte grave si nici nu le lasa sa ajunga asa. "Ii mai sanctionam, ii eliminam, pe unii chiar i-am exmatriculat. La orice conflict care apare intre ei strica mobilierul, dar discutam cu ei, cu parintii. Unii parinti vin, insa altii nici nu vor sa auda de scoala. La sedinte, dintr-o clasa intreaga vin doar vreo zece parinti. Abia cind scoala incepe sa le dea sanctiuni copiilor, apar si parintii", explica directorul adjunct Mihaela Chiriac. Psihologul Florentina Cotoiu spune ca, in general, copiii de la SAM au un intelect la limita, inteleg greu normele de comportament, nu sint educati nici acasa, iar rezultatele se vad.
Tulburari anxioase provocate de profesorii nervosi, care tipa
Pe de alta parte, in scoli, mai exista unii elevi care se izoleaza de colectiv si nu creeaza, aparent, probleme. Ei ajung la medic doar atunci cind situatia se agraveaza si fac gesturi necugetate: fug de acasa, chiulesc masiv sau pling si spun parintilor ca nu mai vor sa mearga la scoala. Aceasta situatie se intilneste de obicei in clasele bune, in care elevii sint preocupati de invatatura. Daca nu se intervine profesionist, copilul poate dezvolta o boala psihica grava. "Anumite tulburari anxioase sint dezvoltate de copiii sensibili cind profesorii sint nervosi, tipa. Sint profesori care tuna, fulgera, vorbesc urit si in functie de firea copilului pot provoca diferite reactii. Unii copii nu mai vorbesc deloc la ore si au reactii neurotiforme - isi rod unghiile sau ajung chiar si la enurezis - se scapa involuntar pe ei, ticuri nervoase, altii au reactii agresive de opozitie, de ostilitate. Cei mai mari ajung sa nu-si aminteasca nici ce-au invatat sau chiulesc la disciplinele predate de profesorul respectiv. Daca un copil chiuleste trebuie sa se incerce sa se descopere motivele gestului sau. Unii pot chiuli din dezinteres si ajung in circiumioare, dar altii nu mai reusesc sa suporte colectivitatea, se izoleaza. Acolo trebuie acordata o atentie sporita pentru ca se poate ajunge la boala psihica. De la inceputul acestui an am intilnit trei situatii de aminare de an pe motiv de anxietate severa. Este foarte mult fata de ce era in urma cu citiva ani. Profesorii trebuie sa-si controleze reactiile ca sa nu amplifice boala in cazul in care aceasta exista. Ei nu trebuie sa intre in relatii de forta cu elevii", spune psihologul Florentina Cotoiu.
Pe de alta parte, coordonatorul Centrului Judetean de Asistenta Psihopedagogica, prof. Rodica Popa, spune ca numarul copiilor care au venit sa solicite ajutor institutiei pe care o reprezinta a ramas aproximativ acelasi. "Numarul de copii cu depresii care vin la noi este cam acelasi. Depresia poate avea cauze de natura familiala, relationale, cauze sociale. Copiii sint nemultumiti, au necazuri pe care nu reusesc sa le depaseasca pentru ca nu au gasit persoane care sa-i sustina. Apoi, e vorba si de metodele didactice pe care le foloseste profesorul, insa, de cele mai multe ori cauza afectiunii nu o reprezinta numai relatia dificila cu profesorul. Poate copilul nu se adapteaza la comunicarea cu cadrele didactice, dar foarte putini elevi nu pot depasi aceasta problema. Relatia defectuoasa cu profesorul vine pe o alta problema a copilului si intervine frustrarea. Daca profesorul ii spune mereu ca nu este bun de nimic, copilul se inhiba mai mult si greu se mai ridica. Totul depinde de consilierul din scoala. El trebuie sa realizeze proiecte si activitati in colaborare cu parintii si profesorii. Altfel, activitatile de consiliere nu dau roade. Consilierul trebuie sa previna, pe cit posibil, asemenea fenomene", este de parere psihologul Rodica Popa.
10% dintre profesori refuza testarea psihologica la CJAP sau in cabinetele recomandate
Daca elevii pot fi convinsi ca au o problema si ca trebuie sa o rezolve, din pacate, profesorii nu se lasa convinsi la fel de usor. La cabinetul psihologic al Florentinei Cotoiu nu s-a prezentat nici un cadru didactic pentru controlul obligatoriu, conform legii, iar la CJAP s-au prezentat aproximativ 90% dintre profesori. "Testarea psihologica a profesorilor este obligatorie, dar sint unii care merg la alte cabinete, cam 10%, si acolo lucrurile se pot derula si altfel decit este firesc. De altfel, noi testam tendintele la profesori, nu intram in profunzime. Cind consideram ca este cazul, recomandam consilierea. Daca nici asa nu se rezolva problema se ajunge la recomandarea consultului psihiatric. De cele mai multe ori noi incercam sa ajutam profesorii sa-si schimbe metodele invechite, sa adopte unele noi", spune Rodica Popa.
Teama cea mare a profesorilor este aceea ca odata diagnosticati cu o problema de natura psihologica isi vor pierde locul de munca, insa realitatea nu este asta. Psihologul Florentina Cotoiu spune ca in aceste cazuri se recomanda un program de psihoterapie, concediu, iar cind se vindeca profesorul se poate intoarce la catedra.
Este o realitate a sistemului educational, ca unele cadre didactice au probleme de natura psihica, mai grave sau mai putin grave, care in final ajung sa afecteze copiii, si cei in drept ar trebui sa impuna cu mai multa responsabilitate respectarea legii. De multe ori cadrele didactice spun ca nu-si pot sanctiona colegii cu afectiuni psihice, ca sint colegii lor si nu le pot face asta, negindindu-se la consecintele comportamentului acestora asupra elevilor. Se ajunge astfel la cazuri in care elevii, parintii se revolta impotriva profesorilor cu probleme psihice. In urma cu citiva ani, elevii de la "Moisil" au iesit in strada pentru a-l indeparta de la catedra pe profesorul de istorie, parintii elevilor de la o clasa din invatamintul primar de la Scoala "Fanus Neagu" au chemat presa in incercarea de a-l da afara de la clasa pe invatator, sau cazul unei profesoare de desen de la Scoala "Ion Bancila" care evident avea probleme psihice insa colegii nu luau masurile necesare doar pentru ca mai avea putin pina iesea la pensie.
Elevii cu probleme psihice netratate - viitorii cetateni problema
Una dintre cele mai frecvente reactii ale elevilor la presiunea venita din partea scolii, a societatii este agresivitatea fata de colegi, profesori si uneori chiar fata de familie. Este cazul celor aflati in clase unde preocuparea pentru educatie este scazuta, unde nivelul intelectual al majoritatii este mai redus. De exemplu, la Grupul Scolar "Istrati" au existat in anii trecuti copii care au fost nevoiti sa-si amine anul medical din aceste motive. Problemele lor au fost remarcate de consilierul scolii si au fost indrumati catre psiholog, care a recomandat retragerea temporara de la scoala si tratament psihologic. Si la Grupul Scolar "Brancoveanu" sint copii cu probleme, in special la Scoala de Arte si Meserii (SAM). Agresivitatea lor se manifesta prin distrugeri create in clasa: sparg banci, table, sint violenti, distrug si nici nu au bani sa plateasca pagubele pe care le fac spun angajatii scolii. Directorii, dirigintii, profesorii cheama parintii, mai intervine si agentul de proximitate, insa rezolvarea problemei in acest mod este doar temporara. In multe situatii parintii nu raspund la solicitarile scolii sau atunci cind o fac iau apararea copiilor. Practic, afectiunile acestor elevi ramin netratate si cind termina scoala devin cetateni problema: alcoolici, violenti, chiar bolnavi psihici si fac rau celor din jur, au mai explicat psihologii. Directorul adjunct al Grupului Scolar "Brancusi", prof. Mihaela Chiriac, recunoaste ca in scoala exista copii cu probleme, insa considera ca nu sint foarte grave si nici nu le lasa sa ajunga asa. "Ii mai sanctionam, ii eliminam, pe unii chiar i-am exmatriculat. La orice conflict care apare intre ei strica mobilierul, dar discutam cu ei, cu parintii. Unii parinti vin, insa altii nici nu vor sa auda de scoala. La sedinte, dintr-o clasa intreaga vin doar vreo zece parinti. Abia cind scoala incepe sa le dea sanctiuni copiilor, apar si parintii", explica directorul adjunct Mihaela Chiriac. Psihologul Florentina Cotoiu spune ca, in general, copiii de la SAM au un intelect la limita, inteleg greu normele de comportament, nu sint educati nici acasa, iar rezultatele se vad.
Tulburari anxioase provocate de profesorii nervosi, care tipa
Pe de alta parte, in scoli, mai exista unii elevi care se izoleaza de colectiv si nu creeaza, aparent, probleme. Ei ajung la medic doar atunci cind situatia se agraveaza si fac gesturi necugetate: fug de acasa, chiulesc masiv sau pling si spun parintilor ca nu mai vor sa mearga la scoala. Aceasta situatie se intilneste de obicei in clasele bune, in care elevii sint preocupati de invatatura. Daca nu se intervine profesionist, copilul poate dezvolta o boala psihica grava. "Anumite tulburari anxioase sint dezvoltate de copiii sensibili cind profesorii sint nervosi, tipa. Sint profesori care tuna, fulgera, vorbesc urit si in functie de firea copilului pot provoca diferite reactii. Unii copii nu mai vorbesc deloc la ore si au reactii neurotiforme - isi rod unghiile sau ajung chiar si la enurezis - se scapa involuntar pe ei, ticuri nervoase, altii au reactii agresive de opozitie, de ostilitate. Cei mai mari ajung sa nu-si aminteasca nici ce-au invatat sau chiulesc la disciplinele predate de profesorul respectiv. Daca un copil chiuleste trebuie sa se incerce sa se descopere motivele gestului sau. Unii pot chiuli din dezinteres si ajung in circiumioare, dar altii nu mai reusesc sa suporte colectivitatea, se izoleaza. Acolo trebuie acordata o atentie sporita pentru ca se poate ajunge la boala psihica. De la inceputul acestui an am intilnit trei situatii de aminare de an pe motiv de anxietate severa. Este foarte mult fata de ce era in urma cu citiva ani. Profesorii trebuie sa-si controleze reactiile ca sa nu amplifice boala in cazul in care aceasta exista. Ei nu trebuie sa intre in relatii de forta cu elevii", spune psihologul Florentina Cotoiu.
Pe de alta parte, coordonatorul Centrului Judetean de Asistenta Psihopedagogica, prof. Rodica Popa, spune ca numarul copiilor care au venit sa solicite ajutor institutiei pe care o reprezinta a ramas aproximativ acelasi. "Numarul de copii cu depresii care vin la noi este cam acelasi. Depresia poate avea cauze de natura familiala, relationale, cauze sociale. Copiii sint nemultumiti, au necazuri pe care nu reusesc sa le depaseasca pentru ca nu au gasit persoane care sa-i sustina. Apoi, e vorba si de metodele didactice pe care le foloseste profesorul, insa, de cele mai multe ori cauza afectiunii nu o reprezinta numai relatia dificila cu profesorul. Poate copilul nu se adapteaza la comunicarea cu cadrele didactice, dar foarte putini elevi nu pot depasi aceasta problema. Relatia defectuoasa cu profesorul vine pe o alta problema a copilului si intervine frustrarea. Daca profesorul ii spune mereu ca nu este bun de nimic, copilul se inhiba mai mult si greu se mai ridica. Totul depinde de consilierul din scoala. El trebuie sa realizeze proiecte si activitati in colaborare cu parintii si profesorii. Altfel, activitatile de consiliere nu dau roade. Consilierul trebuie sa previna, pe cit posibil, asemenea fenomene", este de parere psihologul Rodica Popa.
10% dintre profesori refuza testarea psihologica la CJAP sau in cabinetele recomandate
Daca elevii pot fi convinsi ca au o problema si ca trebuie sa o rezolve, din pacate, profesorii nu se lasa convinsi la fel de usor. La cabinetul psihologic al Florentinei Cotoiu nu s-a prezentat nici un cadru didactic pentru controlul obligatoriu, conform legii, iar la CJAP s-au prezentat aproximativ 90% dintre profesori. "Testarea psihologica a profesorilor este obligatorie, dar sint unii care merg la alte cabinete, cam 10%, si acolo lucrurile se pot derula si altfel decit este firesc. De altfel, noi testam tendintele la profesori, nu intram in profunzime. Cind consideram ca este cazul, recomandam consilierea. Daca nici asa nu se rezolva problema se ajunge la recomandarea consultului psihiatric. De cele mai multe ori noi incercam sa ajutam profesorii sa-si schimbe metodele invechite, sa adopte unele noi", spune Rodica Popa.
Teama cea mare a profesorilor este aceea ca odata diagnosticati cu o problema de natura psihologica isi vor pierde locul de munca, insa realitatea nu este asta. Psihologul Florentina Cotoiu spune ca in aceste cazuri se recomanda un program de psihoterapie, concediu, iar cind se vindeca profesorul se poate intoarce la catedra.
Este o realitate a sistemului educational, ca unele cadre didactice au probleme de natura psihica, mai grave sau mai putin grave, care in final ajung sa afecteze copiii, si cei in drept ar trebui sa impuna cu mai multa responsabilitate respectarea legii. De multe ori cadrele didactice spun ca nu-si pot sanctiona colegii cu afectiuni psihice, ca sint colegii lor si nu le pot face asta, negindindu-se la consecintele comportamentului acestora asupra elevilor. Se ajunge astfel la cazuri in care elevii, parintii se revolta impotriva profesorilor cu probleme psihice. In urma cu citiva ani, elevii de la "Moisil" au iesit in strada pentru a-l indeparta de la catedra pe profesorul de istorie, parintii elevilor de la o clasa din invatamintul primar de la Scoala "Fanus Neagu" au chemat presa in incercarea de a-l da afara de la clasa pe invatator, sau cazul unei profesoare de desen de la Scoala "Ion Bancila" care evident avea probleme psihice insa colegii nu luau masurile necesare doar pentru ca mai avea putin pina iesea la pensie.
