Dacă nu găsesc o soluţie la cazul "Concordia", secretarul general al CLM şi directorul juridic al Primăriei ar putea rămâne fără slujbe. Atât Iorga Stoian cât şi Angelica Pamfil au fost avertizaţi de primarul Aurel Simionescu că dacă nu găsesc soluţia optimă pentru a încheia punerea în aplicare a hotărârii de instanţă prin care CLM este obligat să retrocedeze în natură încă o bucată din Piaţa Concordia, atunci doreşte să le vadă demisiile pe birou. Mai mult, Iorga Stoian şi-a scris deja demisia înainte de a intra în concediu, urmând a avea cu primarul o discuţie în acest sens, când se va întoarce.
Precizăm că la jumătatea lunii martie, municipalitatea a fost somată de un executor judecătoresc să ducă la îndeplinire o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei brăilene, care obligă municipalitatea şi DAPT Brăila "să lase reclamantului (Constantin Ţigău - n.r.) în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 235 mp situat în Brăila, str. Ghioceilor nr. 2, judeţul Brăila". În acest sens, primarul Brăilei, Aurel Simionescu, revoltat de amploarea pe care a luat-o problema retrocedărilor prin valul de reclamaţii şi acuzaţii venite pe adresa Primăriei, le-a cerut în cursul zilei de joi demisiile lui Iorga Stoian, secretarul Consiliului Local Municipal Brăila (CLM) şi Angelicăi Pamfil, directorul Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei Brăila.
Ceea ce părea joi o decizie definitivă a edilului-şef, a luat însă vineri forma unei ezitări. Astfel, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Aurel Simionescu le-a explicat ziariştilor că decizia nu este încă una definitivă şi că în urma unor discuţii avute cu un avocat, a ales să le dea celor doi un ultimatum. "Există demisia domnului Iorga. Solicitarea mea a fost pentru toţi cei implicaţi în procedura respectivă şi le-am spus că dacă nu găsesc soluţia rezolvabilă pentru a încheia punerea în aplicare a acestei hotărâri de instanţă, care este una definitivă şi irevocabilă...Deci, dacă nu găsesc soluţia şi dacă, în urma acestei atitudini, CJ şi Primăria vor fi sancţionate într-un fel oarecare, respectiv vor trebui să plătească nişte penalităţi, atunci vor fi direct răspunzători pentru ceea ce se întâmplă. Şi dacă se va întâmpla aşa ceva, le voi cere demisia dumnealor. Demisia lui Iorga Stoian este deja scrisă şi vom discuta după ce se întoarce din concediu", a explicat Aurel Simionescu.
Tarabele DAPT - schimbate deja cu cele ale noului proprietar
Precizăm că tot joi, de această dată seara, noul proprietar, împreună cu executorul judecătoresc şi secondat de nişte poliţişti, a solicitat DAPT să îşi mute tarabele de pe terenul care i-a fost retrocedat, pentru a le amplasa pe ale lui. Iniţial, angajaţii DAPT au refuzat, moment în care noul propietar a spus că atunci le va muta el dacă ei nu vor, însă, până la urmă, angajaţii de la Pieţe şi-au luat tarabele, făcând loc pentru tarabele noului proprietar.
Contactat telefonic, directorul DAPT Simona Drăghicescu ne-a declarat că motivul pentru care angajaţii săi nu au dorit să semneze procesul verbal şi să mute tarabele este unul foarte simplu. Şi anume că acele bunuri sunt publice, amplasate pe alte bunuri - platforma, de exemplu - care sunt tot publice. "Bunurile pe care el şi-a aşezat tarabele sunt publice. E un abuz. În mintea unora, terenul ăla e gol, dar acolo sunt construcţii care nu pot fi demolate. Terenul ăla nu e liber de sarcină, aşadar acel ordin de executare nu poate fi pus în aplicare. Nu înţeleg de ce Primăria nu a făcut contestaţie la executare ca să lămurească întinderea titlului. Acea hotărâre judecătorească nu poate fi pusă în aplicare pentru că terenul nu e liber de sarcină, este ocupat de construcţii definitive, care nu pot fi demolate. Dar oricum, tot ce s-a retrocedat din Concordia până acum sunt tot bunuri publice şi nu înţeleg în baza cărei legi le administrează un privat", a comentat Drăghincescu.
Secretarul general al CLM Iorga Stoian şi-a scris demisia, dar a plecat în concediu până să o şi depună
900 de milioane de lei vechi pentru fraţii Cloşcă, anul trecut, din chirii
Aceasta a mai adăugat că a rămas stupefiată de "aberaţiile" debitate în cadrul comisiei pentru retrocedare, în special de directorul juridic al Primăriei: "Am rămas stupefiată de aberaţiile şi inepţiile pe care le-au susţinut unii din executivul Primăriei, respectiv directorul juridic, care a zis că domeniul public, dacă nu e trecut în cartea funciară nu există şi că micşorarea sau mărirea domeniului public se face prin inventarierea succesivă. Dacă persoane din astea conduc, asta înseamnă că noi nu trăim într-un stat democratic şi de drept", a mai adăugat directorul DAPT. Drăghincescu a explicat că, practic, până acum, prin retrocedările care s-au făcut în Piaţa Concordiei, municipalitatea a pierdut teren în valoare de 14 miliarde de lei vechi şi investiţii de peste 1,5 milioane de euro. În plus, DAPT a rămas fără 900 de milioane de lei vechi la buget, care, în loc să fie încasaţi de această instituţie anul trecut, din chirii, au fost încasaţi de fraţii Cloşcă. În ce priveşte pierderea suferită de DAPT joi, aceasta se ridică la contravaloarea chiriei încasate pentru 70 de tarabe, adică 12.600 de lei/lună. Ceea ce înseamnă că cei aproape 130 de milioane de lei vechi vor intra în buzunarul lui Ţigău de acum încolo.
Directorul DAPT a mai adăugat că săptămâna viitoare va decide cum va acţiona pe viitor legat de acest subiect, dar că, cel mai probabil, va solicita constatarea nulităţii tuturor actelor ce privesc retrocedările în natură din Concordia, în ideea în care şi DNA-ul ar trebui să se sesizeze, având în vedere că sumele implicate depăşesc 1 milion de euro.
Epopeea kafkiană a celor 235 mp
În aprilie 2009, Constantin Ţigău a chemat în instanţă Consiliul Local Municipal Brăila, municipalitatea prin Primar şi Direcţia de Administrare a Pieţelor şi Târgurilor (DAPT) Brăila, pe care i-a acuzat că din 1984 au în posesie, fără drept, un teren de 235 mp în urma unei exproprieri făcute pentru a face loc ansamblului rezidenţial "Calea Călăraşilor".
Deşi a avut ocazia să revendice terenul prin intermediul unei legi speciale (Legea 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor naţionalizate sub regimul comunist), petentul a ales calea comună prevăzută de Codul Civil pentru reconstituirea dreptului de proprietate. De altfel, acest aspect a fost semnalat şi de către DAPT Brăila în cadrul procesului, însă s-a lovit de următorul "detaliu": atât instanţa de fond cât şi Tribunalul care a judecat recursurile formulate de pârâţi au stabilit că reclamantul nu a avut definitiv închisă calea dreptului comun de a solicita revendicarea imobilului, întrucât o interdicţie de asemenea factură ar fi însemnat împiedicarea liberului acces la justiţie. Cum s-a sfârşit epopeea? Într-un final, atât Judecătoria Brăila (prin sentinţa emisă în iulie 2009, la aproximativ 3 luni de la deschiderea procesului) cât şi Tribunalul Brăila în faza de recurs, au dat dreptate petentului. Următorul pas: pârâţii, în speţă CLM, municipalitatea şi DAPT au fost obligaţi "să lase reclamantului în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 235 mp situat în Brăila, str. Ghioceilor nr. 2, judeţul Brăila". Mai mult, instanţa a impus pârâţilor şi plata către reclamant a cheltuielilor de judecată. În acest context, ar fi interesant de aflat cât de solidă a fost apărarea Primăriei, sub "bagheta" Angelicăi Pamfil, de procesele s-au pierdut în lanţ, atât de repede.
Directorul DAPT Simona Drăghicescu: "E un abuz. În mintea unora, terenul ăla e gol, dar acolo sunt construcţii care nu pot fi demolate"
Municipalitatea a pierdut până acum 1.300 mp din Piaţa Concordia
Concret, sarabanda retrocedărilor a început în timpul "domniei" lui Constantin Cibu. Anul de graţie 2006. La mijlocul anului, comisia de retrocedare a proprietăţilor confiscate abuziv, în baza Legii 10, a decis retrocedarea a 988 mp din Piaţa Concordia, decizie pe care fostul primar PNL-ist Constantin Cibu a semnat-o. Acest fapt a iscat de atunci numeroase dispute, culminând cu tot soiul de telenovele instituţionale, primarul fiind la un pas de a o da afară pe Simona Drăghincescu, directorul DAPT Brăila, care susţinea despăgubirea bănească a proprietarilor şi care s-a opus deciziei lui Cibu. Mai mult, la momentul respectiv, graba cu care fostul primar a semnat dispoziţia de retrocedare a părut suspectă adversarilor politici, care nu au pierdut prilejul de a-l ataca frontal. Atât fostul senator Aurel Simionescu, în prezent primar al oraşului, cât şi deputatul PSD Mihai Tudose au avertizat la momentul respectiv că Cibu creează un precedent periculos prin retrocedarea în natură şi că riscă în curând să retrocedeze şi platoul din faţa Primăriei. După ce iniţial a dat avizul de legalitate, în luna august 2006, Prefectura Brăila, în perioada de mandat a lui Nicolae Mitroi, a cerut revocarea dispoziţiei de retrocedare a Pieţei Concordia în natură, pe motiv că terenul făcea parte din domeniul public, lucru pe care primarul l-a refuzat. În paralel, DAPT Brăila a iniţiat mai multe procese în încercarea de a se împotrivi retrocedării terenurilor din piaţă. Într-un final însă, Prefectura Brăila s-a răzgândit şi s-a retras din proces, context în care instanţa a închis toate dosarele legate de acest litigiu. În total, municipalitatea a pierdut până la această oră 1.300 mp din Piaţa Concordia.
Cine este Constantin Ţigău
Constantin Ţigău a susţinut în faţa instanţei că este moştenitor al terenului în suprafaţă de 235 mp ce a aparţinut Elenei Ţigău, (ex-Ceaprazi), mama reclamantului. Lucrurile stau în felul următor: femeia a cumpărat în 1939 un teren în suprafaţă de 386 mp situat pe strada Ghioceilor (fostă Concordiei) nr. 2, din care, în 1967, a vândut o bucată de 151 mp către familia Munteanu, rămânând totuşi proprietar asupra celor 235 mp revendicaţi. Menţionăm că şi cei 151 mp au fost retrocedaţi în urma unor procese în instanţă, iar în final au ajuns în proprietatea fraţilor Cloşcă, cei care au cumpărat de altfel şi cei 988 mp retrocedaţi în 2006 . Una peste alta, este de aşteptat ca şi cei 235 mp retrocedaţi să fie alipiţi proprietăţilor familiei Cloşcă.
