* acesta ar putea fi amenajat pe o suprafață de 8 hectare, în zona comunei Salcia Tudor * ar fi al patrulea parc eolian din județ, cel mai mare fiind situat în zona Gemenele, pe 60 ha, cu 25 de turbine * avem, de asemenea, șase parcuri fotovoltaice în câteva zone din județ * totodată, au apărut discuții legate de oportunitatea montării de panouri fotovoltaice pe traseul unor canale de irigații
Suntem în plină criză energetică generată nu doar de o lăcomie aparent nejustificată a furnizorilor și producătorilor de electricitate ci și de situația dificilă a metodelor convenționale de producție, bazate pe hidrocarburi. În acest context, vestea că un nou parc eolian ar putea să se înființeze pe raza județului Brăila, în zona comunei Salcia Tudor, nu poate fi decât bună! În momentul de față, avem 25 de turbine eoliene pe raza comunei Gemenele, trei la Dropia - Însurăței și cinci la Vultureni - Cireșu. În plus, există această solicitare de acord de mediu din partea Unității Administrativ Teritoriale Salcia Tudor, pentru o suprafață de circa 8 hectare, în vederea înființării unui parc eolian, după cum ne-a informat conducerea Direcției Agricole Brăila, care are în evidență terenurile ce ar putea fi scoase din circuitul agricol. Firmele care exploateză eolienele sunt “mană cerească” pentru primăriile pe raza cărora activează. De exemplu, la Gemenele, “cele 60 de hectare ale parcului au fost cumpărate de la proprietarii terenului, s-au creat drumuri de acces din piatră, iar deținătorii eolienelor sunt sponsori generoși. În altă ordine de idei, există și intenția acestora de a înființa și un parc cu panouri fotovoltaice”, ne-a precizat primarul Calu Petrică.
Și pentru că tot suntem la acest capitol, în județ există astfel de panouri fotovoltaice la Stăncuța, pe circa 2 hectare, în două locații; Bărăganul, 3 hectare; Unirea, 1 hectar; Chiscani, în zona dig-canal termocentrală, 1,5 hectare; Măxineni, 1 hectar. Evident, posibilitățile înființării de noi parcuri fotovoltaice sunt foarte mari în județ, dacă ne gândim la câte suprafețe de teren sunt improprii agriculturii, plus în intravilanul unor comune și orașe.
Se vorbește în ultima vreme, în mediile politice și economice, despre implementarea unei metode americane, ce presupune amplasarea de panouri fotovoltaice pe traseul actualelor canale de irigații. Acestea ar urma, practic, să fie acoperite cu panouri, variantă cu care, însă, specialiștii români nu prea sunt de acord. Astfel, potrivit Mihaelei Bordei, directorul ANIF Brăila, odată montate aceste panouri “este imposibil apoi să intervii la lucrările de întreținere, reparații etc a canalelor, iar ca să folosești energia electrică dată de panouri în locul celei din rețea este o utopie, deoarece motoarele stațiilor consumă cu mult mai mult decât pot produce - cu întreruperi - fotovoltaicele”. În schimb, directorul Mihaela Bordei spune că ar exista posibilitatea amplasării de panouri pe canalele în rambleu, pe partea exterioară a malurilor ridicate peste cota terenului. Astfel de canale de aducțiune se întind pe kilometri, în zona Ialomița-Călmățui și Terasa Viziru, dar și pe Terasa Nord. Acolo unde au fost orezării, cu conducte îngropate în dig și aflate de la Cotu Lung până la Vameșu, Latinu, Măxineni, Corbu Vechi etc. Este vorba de circa 10 – 15 km de rambleu, ne preciza reputatul specialist ing. Vasile Turcitu, fostul director al ANIF Brăila. Însă astfel de lucrări necesită fonduri, studii amănunțite, calcule și proiecte realiste care să justifice economic și din punctul de vedere al randamentului/oportunității montarea de panouri fotovoltaice.
